In ultima zi din team building, ne-am indreptat catre Voronet, sa mai schimbam culoarea (ostenii innebunisera cautand prin padure "punctul rosu" si ne-am gandit sa ii tratam cu albastru de Voronet, sa scape de obsesia pentru punctul rosu) .
Tocmai platisem si cascam gura spre intrarea in manastire, cand m-am trezit acoperita de o panza. Cineva in dreapta a bodoganit ceva la adresa bratelor mele goale (purtam un maieu si blugi), asa ca mi s-a aruncat ceva sa ma acopar.
S-a facut mare haz pe tema asta, mai ales ca aveam "ostence" mai dezbracate ca mine si eram sigura ca daca le vede si pe ele, le baga direct intr-un sac!
Am purtat cu stoicism panza, m-am incins de numai in ea, am dialogat cu dumnezeu si i-am reamintit ca ne aduce pe lume goi, de unde deduc ca nu are nimic impotriva goliciunii, ba chiar mi-am amintit ca s-a suparat in trecut pe Eva si Adam ca purtau niste frunze...da ma rog, eram prea goala si ispititoare . Cred ca doar pentru omul de la poarta. Stiti cum e, pana la Dumnezeu, te mananca sfintii....
In poza, Marius, caruia i se mai spune si Rimaru (nu am habar de ce si refuz sa ma gandesc) ma tine bine de umeri sa se asigure ca nu mai imi dezvelesc umerii mei cei nepermis de sexy! :-))))
Comentarii
Oricum... umerii tai ti i-a acoperit sa nu ti se bronzeze prea tare, nu?:P
Cu ce ai zis de umerii mei....la asta nu ma gandisem! Se poate ca de asta sa imi fi dat salul ala, sa nu ma bronzez prea tare. Am judecat omul prea aspru, rog sa fiu iertataaaaaaa!!! Si multumesc, Domnule, ptr sal (nici nu-i mai zic panza sau sac!). Mi-a prins bine finally si am facut si o poza nostima.
As folosi un alt cuvant pentru "Andree"... :P : perverse... intr-un sens... cand bun cand ... "nebun" - si la propriu si la figurat pentru ca din caracterizarea ta si dupa umila mea parere... formata in urma "ciocnirilor" cu personaje purtand acest nume, efectiv asa sunteti...
Si inca ceva! Dupa mine... nu exista iertare atata timp cat tu nu te ierti pe tine dar asta e asa... ca un comentariu la un comentariu al tau si ca incheiere pt azi. Putem vb in alta zi, in alt comentariu despre asta.
Ca sa iti multumesc. M-ai facut sa rad. Chiar sunt cuminte sa stii.Am prea multa energie uneori, mai multa decat pot suporta unii, dar asta nu inseamna ca nu sunt cuminte. Chiar introvertita. Partial, sa nu exageram. :-)
Asa ca... revin la altceva... A zis domnisoara noastra ceva de iertat... Copiii n-au pacate :))
Pt ca a judecat (nu conteaza cat si cum)... poate sa ii ceara iertare... din inima si atat. Si sa multumeasca!
In viata nu trebuie sa ne plangem cand ni se intampla cate ceva... (eu tot o mai fac... recunosc!) Cred ca trebuie sa multumim si sa ne intrebam doar... asa cum face si "gazda" noastra "da, de ce(?)" se intampla asta sau ailalta...?!? ;) Toate se intampla cu un rost si ca urmare a tot ceea ce am gandit si am facut noi si cei din jurul nostru. Nu exista intamplare ci doar... neincrederea noastra si incapacitatea de a intelege fenomenele... Cine a vazut filme ca "What the ... do we know?", "The Secret", "Profetiile de la Celestine" sau a citit ceva "literatura" de factura asta... nu poate sa nu-mi dea dreptate. Altii poate n-au citit si n-au vazut nimic dar tot simt, stiu asta... E ca la chimie... modul cum au loc reactiile chimice in lant, in fizica - principiul actiunii si al reactiunii sau... exact cum se comporta corpul nostru cand ii dam sau nu mancare (depinde si ce...) somn, apa si alte lucruri mai... putin palpabile... bucurii, suparari, stres... Cine nu-i de acord ma poate combate. Chiar as vrea sa mai aflu opinii pe tema asta...