Mogaldeata din viata mea



Nu am mai scris nimic, pentru ca de cateva zile s-a instalat in casa mea o mogaldeata vesela si isteata. O cheama ca pe mine si de parca nu ar fi fost de ajuns, imi imita orice gest si uneori chiar repeta propozitii intregi. Sotul meu chiar se amuza si ba declara ca "vede dublu", ba il intreaba pe Dumnezeu daca "una nu era de ajuns pe pamant??". Suntem doua "pintese" si el un "magarus", dupa cum bine a decretat mogaldeata. Noi printesim si el munceste.

In alta ordine de idei, dati-mi voie sa imi exprim admiratia neconditionata si netarmurita fata de voi toti care aveti copii. Este cel mai epuizant si solicitant job cu putinta (si este un copil cuminte, ascultator). In primele zile eram palizi amandoi, obositi, speriati sa nu pice iar necrutatorul "plic-tii-si-tor!". Am instalat un cort in mijlocul casei, ne straduim sa intram si noi in el sa servim micul dejun pregatit in "butucaria" complet echipata pe care i-am cumparat-o (asa jucarii frumoase se fac acum!), inventam povesti, urmam cu sfintenie un program strict-somn la pranz, gustari intre mese, bai seara cu multa spuma si chiote (cred ca toata scara se intreaba ce pui de dinozaur tinem noi in baie), desenat, lipit, socotit (facem socoteli cu numere pana la zece), si mai ales, raspuns la de ce! Ma omoara cu de ce-urile. Nici macar nu ma pot plange prea mult, pentru ca sotul meu zambeste foarte satisfacut ca mi-am gasit nasul (cica si eu intreb la fel de des, sincer ma indoiesc, este ametitor, nici nu gasesc bine un raspuns potrivit, ca iar tasneste alt de ce!).

P.S. Irune (papusa)nu vrea sa manance nimic, trebuie sa intru in cort sa o consult un pic. Daca nu v-ati prins, eu sunt seniora doctora.

Comentarii

Anonim a spus…
Mi-aduc aminte de copilăria sorei mele. Uneori îmi venea să o leg la gură numai să mai aud un alt "de ce" de la ea :)
Dar până puneam mâna pe ceva să-mi duc gândurile la îndeplinire, mai apăreau câţiva :))
Anonim a spus…
Iti seamana. Aceeasi privire calda, blanda, mangaietoare. Are dreptate sotul tau sunteti doua printese. Sa fie ca ea si ca tine in viata.
Anonim a spus…
sunt un vizual si un tehnic in natura mea. Ma tot uit la poze, bala tine ba la ea, cineva a modelat-o dupa forma ta, cineva acolo undeva te iubeste mult. Meriti.
Andreea a spus…
@Demaio-fratele meu ma inchidea in camere sau in lada de la studio, ca sa scape de mine. Sau imi raspundea sec: de-aia. De ce de-aia? De-aia. Si acum ma enerveaza raspunsul asta.
Andreea a spus…
@Roland-multumesc mult! Sunt uimita, pentru ca aud des ca imi seamana, dar credeam ca mai degraba la "costumbras" (apucaturi) decat fizic. La mod de a se purta e copia mea fidela. Gesturi, preferinte... Este uimitor. As vrea sa inteleg cum se transmit informatiile astea...Poate ca e cum spui tu, cineva acolo sus a modelat-o cu mult drag. Si cu umor, ca unii sa vada dublu .:-)
Anonim a spus…
imi aduc bine aminte cand spuneai ca tu esti cea spirituala. De ce acum "poate e cum spui tu"? Sau crezi ca e prea mult din partea cuiva de acolo de undeva?
Anonim a spus…
iarasi eu va pup de noapte buna. Ajunge cu banca pe azi. Pe mai incolo, pe curand. Somn usor de ingerasi sa aveti
Anonim a spus…
Inca un DE CE.. nu se poate ca in viata sa fie anumite momente sau lucruri asa cum vrem noi ?
Andreea a spus…
Ma minunez si eu...Ma uit la ea si ma minunez. E bun Dumnezeu cu noi.
Noapte buna, Roli.
Nu ma asocia cu banca, adica nu exclusiv!!
Si ca sa nu adormi cu intrebari: intotdeauna e cum vrem noi, da nu ne dam seama mereu.
Unknown a spus…
Nu sunt de aceeasi parere(referitor la: *...intotdeauna e cum vrem noi, da nu ne dam seama mereu.*)..eu cred ca, intr-o anumita proportie, e cum vrem noi, iar in alta proportie e independent de noi(pentru ca eu cred ca nu putem controla intotdeauna chiar tot ce ni se intampla...si oare nu ar fi plictisitor sa stii dinainte chiar tot ceea ce ti se va intampla?!) Si totul se reduce la a te juca cu aceste proportii.
Tot in Timisoara?
Iar de mogaldeata ce sa mai zic...e mult prea sugestiva poza de pe blog ca sa mai adaug eu ceva.
Anonim a spus…
nu te asociam cu banca. Era vorba de mine eram la munca inca la ora aceea. Si da in general daca vrem si ne concentram putem sa facem cum vrem noi. E ca in acel comentariu altau in care spuneai ca iti poti raci mainile dar alti nu si nu poti sa ii inveti. E ceva ce poti doar tu sa faci, asa a vrut cineva, si la fel putem face fiecare dintre noi.
Marius sa faci cea ce vrei si cum vrei nu inseamna sa stii dinainte ce o sa fie eu spun ca mai degraba stii ce vrei de la tine in primul rand. Pentru mine este un strigat de lupta, o stimulare sa imi ating scopurile.
Andreea a spus…
@Marius-sunt in Bucuresti acum, dupa o saptamana petrecuta la Timisoara.
@Roland, munca e munca, nu carciuma. Cel putin asa am invatat eu, cum m-as fi putut gandi eu ca la ora la care no defilam in pijamale tu inca erai la munca?? Iti trebuie un copil si tie, e clar! :-P
Anonim a spus…
imi trebuie un alt program de munca si ca sa nu mai fiu la munca la ora la care voi defilati in pijamale cat si ca sa am timp de un copil. Cel mic va veni si el la anu cu ajutorul cuiva de acolo de undeva. :)
Andreea a spus…
@ Roland- Tin pumnii!
M-am intalnit cu Andrei astazi, ce mica e lumea!
Anonim a spus…
da e mica mai ales in domeniu. Ar trebui sa facem cumva sa ne mai intalnim la o partida de ras. Mersi pentru sprijin
Andreea a spus…
Daaaa, am spus la toata lumea ca am primit diploma pentru: Basic training in scoala vietii, Terapie intensiva prin ras si Curs de supravietuire.
E diploma mea preferata.
O sa dau adunarea intr-o zi, sa vedem cine raspunde prezent!