Alea jacta est

Adica zarurile au fost aruncate. Ieri am fost admisă la masterul de formare în psihanaliza jungiană.
Se deschide un drum plin de provocări, de oportunități. Pur și simplu freamătă sufletul în mine de nerăbdare. Sunt tot un chiot și un zâmbet de ieri!
Înainte să ies pe ușă ieri am plâns puțin-mă zbăteam prinsă în hățișul gândurilor-oare sunt egoistă? Oare îl voi neglija pe Vladimir? Vorba unui personaj dintr-o comedie, îi voi produce oare daune permanente? Oare mă voi descurca? E de învățat/citit/ieșit din casă, nu e chiar joacă....Ce să aleg ? Viața mea tihnită, liniștită de acasă sau să adaug puțină sare și piper, un pic de provocare, de aventură? Cum voi fi peste doi ani? Încotro mă voi îndrepta?....Pâna la urmă, am ales cu inima, așa cum fac mai mereu. Sunt alegeri care îmi potențează focul interior și atunci știu că sunt pe drumul cel bun și alegeri care îl diminuează și atunci știu că trebuie să fac schimbări. Entuziasmul și pasiunea sunt prețioase pentru mine, așa că nu mi-am permis să le irosesc....M-a entuziasmat lectura Amintirilor lui Jung, a declanșat furtuni lăuntrice, vise și amintiri din copilărie pe care le credeam uitate.
Am făcut primii pași pe un drum pe care voi merge mai relaxată ca niciodată, un drum care va duce în egală măsura către mine însămi, dar și către alții, un drum care mă va provoca și care îmi va cere să fac alegeri.

M-am întors acasă mai bogată-o fată frumoasă mi-a spus o poveste. A fost și ea admisă și m-am bucurat, e bine să ai tovarăși de drum oameni care știu povești !

Comentarii

ajnanina a spus…
felicitari, drum minunat inainte!
Andreea a spus…
Multumesc! Este poate primul drum pe care ma angajez fara asteptari bine definite-am nerabdarea copilului care deschide cadoul, insa care se bucura de orice ar fi.
Anonim a spus…
„… omul are nevoie de dificultăţi; ele sunt necesare pentru sănătate.”

FELICITARI si multe ganduri bune. In permanenta suntem pozitionati pe un DRUM, si atata timp cat acest DRUM este ascendent ceea ce AZI pare orgoliu sau egoism, eu as numi... un pic mai bine pentru MAINE.

„… totul depinde de felul în care privim lucrurile, şi nu de cum sunt ele însele.”
astharte a spus…
Draga mea, te invidiez, eu am renuntat anul trecut la master ca sa plec cu sotul meu unde-l ducea munca, spre alte tari, si am cochetat cu ideea de a face masterul aici, in strainatate.
Din pacate (poate, cine stie?), ne intoarcem in tara, dar anul acesta nu cred ca voi reusi sa o iau pe urmele tale, am muuuuuult prea multe alte lucruri de facut. Dar la anul, sper din suflet, am sa-ti suflu din ceafa! :)))
Pot sa intreb in ce oras faci masterul? Suna interesant, si eu am terminat psihologia acum un an...
Numai bine la "scoala", o sa fie nemaipomenit, eu eram studenta in anul 2 cand am nascut-o pe cea mica si a fost obositor dar minunat sa merg la cursuri. Noroc ca m-a ajutat mama mea...:)
Andreea a spus…
Minunemica sau minunemare sau MInune mai bine zis-s-au intamplat cumva lucrurile armonios, parca le-a orchestrat cineva! De asta am si atata incredere ca va fi un drum nou, dar potrivit pentru mine.
Andreea a spus…
Astharte-La mine e de poveste! Eu am terminat litere, in 1998 si nu mi-a trecut prin cap sa fac vreun master pana zilele trecute, cand, fascinata de Jung, ii povesteam unei prietene la telefon-absolventa de psihologie ca si tine, ce revelatii am in urma lecturii. Ea mi-a spus atunci, fermecata probabil si ea de entuziasmul meu, ca pot aprofunda ideile jungiene la acest master. Am gasit www.arpa.ro, i-am scris d-nei Minulescu explicandu-i ca nu am terminat vreo facultate de profil, ceea ce inseamna ca nu detin vocabularul necesar...si mi-a spus ca ma pot inscrie, pot urma cursurile-daca voi fi admisa, insa nu voi putea profesa ca psihoterapeut. Cum nici nu-mi trecuse prin cap asa ceva....a fost perfect. M-am bucurat de izbanda fiecarui pas-inscrierea, trimiterea eseului, prezentarea in fata comisiei..De asta spuneam ca o sa fie un drum fain, nu am presiunea celu care studiaza cumva si pentru diploma, pentru a mai face un pas in cariera, nu inseamna pentru mine eforturi in plus ca sa ajung si la cursuri, pentru ca ies putin si atunci mersul la cursuri va fi placere pura...Bonus, am intalnit oameni minunati acolo, pe holurile pe care asteptam sa ne vina randul la interviu. Cum va fi pentru ei cu mine in grupa? Probabil pitoresc, dat fiind ca nu vorbim decat partial aceeasi limba. Voi face si practica la Obregia, o sa fie grozav. Uneori, un ochi inocent, nestiutor vede solutii mai bine decat un cunoscator, asa ca s-ar putea sa aduc putina prospetime in grupa. De-abia astept sa incepem.
A, in Bucuresti locuiesc. Pana si drumul pana la scoala e aventura-stau in Drumul Taberei, undeva pe camp....iar cursurile sunt pe str Traian....La anul, cand revii, iti voi explica savant ce am invatat!
astharte a spus…
Multumesc mult pentru detalii. :)
De revenit in tara o fac chiar maine, pe 1 oct...desi mai vroiam sa stau aici, unde INCA suntem, dar poate ne va mai duce viata, pe mine si familia mea, catre alte colturi de lume.
E fascinant cate lucruri poti invata intrand in contact cu alte culturii! Iar pentru mine, dupa experienta avuta aici, de un an, toti oamenii sunt mai mult sau mai putin la fel, doar modul de trai sa difere mai mult...
Andreea a spus…
Drum bun maine spre casa si sa nu regreti-a fost un an plin cu siguranta si ai invatat multe!
astharte a spus…
Ooo, nu, am invatat sa nu regret mai nimic din ceea ce mi se intampla, gasesc ca fiecare intamplare are lectia ei de asimilat, dar tare as fi vrut sa mai continue experienta asta aici!!!
E incredibil cati prieteni ne-am facut intr-un an si cat de sincer de tristi si afectati au fost mai multi dintre ei cand le-am spus ca plecam! Deja ne facusem legaturi de suflet, se pare....But life goes on! :)
Mihaela a spus…
Imi pare bine pentru tine!
Andreea a spus…
Multumesc Ella! O sa fie si putin greu, dar va merita.