Am ascultat Gheorghe Zamfir, Maria Ciobanu, Ioana Radu (când eram mică eram topită după ea), Maria Tănase, Aurel Tamaș....
Aseară, terapeuta m-a ghidat către anii copilăriei.....mi-am amintit cum răsuna muzica asta în casă și cum mi se înfiora sufletul...mi-am mai amintit, viu și dureros, cum făcea bunica mea pâine în țest, cum aveam grijă să nu lipsesc de lângă ea, pentru că mie îmi revenea sarcina să "ștampilez" pâinea cu crucea de lemn, la fel, cu sufletul înfiorat de importanța sarcinii...Aveam grijă să fiu acolo și când bunica ridica țestul și scotea pâinea aia mare, rotundă, cât roata de la car, rumen-aurie și gustoasă. Nu o să îi uit niciodată gustul. Mă văd prin curte cu coltucul meu de pâine aburindă, pe care o mâncam cu înghițituri mici, cu un măr verde sau puțină brânză în cealaltă mână....
În ce privește muzica....am ales piesele la care îmi încremenea sufletul; aproape că îmi amintesc și ce gândeam când le ascultam-Ioana Radu mă fermeca cu vocea și frumusețea ei, Maria Ciobanu mi se părea nepământeană, la Gheorghe Zamfir îmi dădeau lacrimile, iar Blestemul Mariei Tănase mă făcea să (îmi) promit că niciodată nu voi iubi și nu voi lăsa. E amuzant acum, însă când vedeam pe stradă oameni mutilați, fără picioare, cerșetori prin intersecții, mă gândeam că sigur au iubit și au lăsat, de au ajuns să se târască așa. Copil.....
Aseară, terapeuta m-a ghidat către anii copilăriei.....mi-am amintit cum răsuna muzica asta în casă și cum mi se înfiora sufletul...mi-am mai amintit, viu și dureros, cum făcea bunica mea pâine în țest, cum aveam grijă să nu lipsesc de lângă ea, pentru că mie îmi revenea sarcina să "ștampilez" pâinea cu crucea de lemn, la fel, cu sufletul înfiorat de importanța sarcinii...Aveam grijă să fiu acolo și când bunica ridica țestul și scotea pâinea aia mare, rotundă, cât roata de la car, rumen-aurie și gustoasă. Nu o să îi uit niciodată gustul. Mă văd prin curte cu coltucul meu de pâine aburindă, pe care o mâncam cu înghițituri mici, cu un măr verde sau puțină brânză în cealaltă mână....
În ce privește muzica....am ales piesele la care îmi încremenea sufletul; aproape că îmi amintesc și ce gândeam când le ascultam-Ioana Radu mă fermeca cu vocea și frumusețea ei, Maria Ciobanu mi se părea nepământeană, la Gheorghe Zamfir îmi dădeau lacrimile, iar Blestemul Mariei Tănase mă făcea să (îmi) promit că niciodată nu voi iubi și nu voi lăsa. E amuzant acum, însă când vedeam pe stradă oameni mutilați, fără picioare, cerșetori prin intersecții, mă gândeam că sigur au iubit și au lăsat, de au ajuns să se târască așa. Copil.....
Comentarii