N-am simțit Paștele, ca niciodată...poate lumea molatecă a lui Vladi m-a absorbit într-un cocon de pace și lumină, un timp egal, senin, așa că totul a ajuns estompat la mine...
Eu am fost absentă, însă Dumnezeu prezent. Cum spunea Jung-și dacă crezi în Dumnezeu și dacă nu, EL există.
În noaptea Învierii, am rămas acasă cu Vladimir. Plecaseră toți, bunicii, gazdele noastre, tati...înainte să adorm lânga copil, mi-a trecut prin cap că e ciudat, mereu am fost la biserică...măcar de îl rugam pe tati să îmi aducă și mie lumină...apoi mi-am zis că dacă nu i-a trecut lui prin cap...mai bine că nu i-am zis și apoi cum să țină el două lumânări aprinse și cu gândurile astea am adormit...La un moment dat mă trezesc-Happy, cățelusul gazdelor noastre, zgâria de zor la ușă...am coborât semiadormită după el până în living, însă acolo s-a așezat pe covor și mă privea calm....am făcut cale întoarsă spre dormitor. Acolo mi s-a părut tare cald, Vladi dormea dezvelit, așa că am deschis fereastra, m-am așezat în pat și m-am trezit de tot. In apropiere era o biserică și slujba se auzea clar. A doua zi, după micul dejun, am ieșit în curte cu gazda noastră și mare mi-a fost bucuria când am văzut pe pervazul ferestrei o candelă aprinsă, singura care mai ardea. Am exclamat bucuroasă: asta e lumina mea! Nu mi-a dat-o nimeni, nu știu cine a adus-o, a cui a fost....acum însă era pentru mine. E curios cât de puternic am simțit că e a mea.
Nu v-am urat Paște fericit, însă vă urez acum cu mult drag Mânca-v-ar raiul! Așa le spunea părintele Cleopa celor care îl vizitau. Mânca-v-ar raiul să vă mănânce. Cele doua volume cu titlul ”Mânca-v-ar raiul” ,pe care le-am cumpărat sâmbătă de la Mănăstirea Curtea de Argeș, au ținut loc de slujbă...m-au adus mai aproape de cele sfinte, într-un mod mai intim și mai tulburător, pentru că mi-au vorbit despre credință, despre Isus, despre simplitate, despre comorile inimii, despre liniște interioară și dulceața singurătății și a postului, despre puterea rugăciunii și darurile lui Dumnezeu.
Eu am fost absentă, însă Dumnezeu prezent. Cum spunea Jung-și dacă crezi în Dumnezeu și dacă nu, EL există.
În noaptea Învierii, am rămas acasă cu Vladimir. Plecaseră toți, bunicii, gazdele noastre, tati...înainte să adorm lânga copil, mi-a trecut prin cap că e ciudat, mereu am fost la biserică...măcar de îl rugam pe tati să îmi aducă și mie lumină...apoi mi-am zis că dacă nu i-a trecut lui prin cap...mai bine că nu i-am zis și apoi cum să țină el două lumânări aprinse și cu gândurile astea am adormit...La un moment dat mă trezesc-Happy, cățelusul gazdelor noastre, zgâria de zor la ușă...am coborât semiadormită după el până în living, însă acolo s-a așezat pe covor și mă privea calm....am făcut cale întoarsă spre dormitor. Acolo mi s-a părut tare cald, Vladi dormea dezvelit, așa că am deschis fereastra, m-am așezat în pat și m-am trezit de tot. In apropiere era o biserică și slujba se auzea clar. A doua zi, după micul dejun, am ieșit în curte cu gazda noastră și mare mi-a fost bucuria când am văzut pe pervazul ferestrei o candelă aprinsă, singura care mai ardea. Am exclamat bucuroasă: asta e lumina mea! Nu mi-a dat-o nimeni, nu știu cine a adus-o, a cui a fost....acum însă era pentru mine. E curios cât de puternic am simțit că e a mea.
Nu v-am urat Paște fericit, însă vă urez acum cu mult drag Mânca-v-ar raiul! Așa le spunea părintele Cleopa celor care îl vizitau. Mânca-v-ar raiul să vă mănânce. Cele doua volume cu titlul ”Mânca-v-ar raiul” ,pe care le-am cumpărat sâmbătă de la Mănăstirea Curtea de Argeș, au ținut loc de slujbă...m-au adus mai aproape de cele sfinte, într-un mod mai intim și mai tulburător, pentru că mi-au vorbit despre credință, despre Isus, despre simplitate, despre comorile inimii, despre liniște interioară și dulceața singurătății și a postului, despre puterea rugăciunii și darurile lui Dumnezeu.
Comentarii