Paul

L-am cunoscut pe Paul anul trecut, cam pe când eram în a șaptea sau a opta lună de sarcină. Mă expandasem supărător de mult, mă mișcam cu grația unui mamut....pielea de pe brațe era uscată și de neîmpăcat cu nicio cremă, oricât de emolientă, iar părul......părul semăna cu o mătură îndelung folosită prin vreo curte de oameni gospodari. Știu că se spune că în timpul sarcinii, femeile radiază, pielea devine mai întinsă și strălucitoare, iar părul mai mătăsos....ce să zic....n-a fost cazul meu. Ceea ce pentru alte femei este o perioadă de grație, fizic vorbind, pentru mine, pe măsură ce sarcina avansa, devenea o perioadă de dizgrație..Buclele mele blonde se întinseseră, refuzând să mai incadreze un chip pufos pe care nu îl cunoșteau. Niciun tip de șampon nu mai reușea să alunge aerul șters, nefericit al părului meu....Mă gândeam pe atunci să mă tund scurt, periuță și să pun punct agoniei din fața oglinzii....însă obrajii mei pufoși ar fi ieșit și mai bine în evidență cu o tunsoare băiețească. Mă gândeam la Ovidiu, cel care mă tundea de obicei la Brașov (Terranova, P-ța Sfatului).......însă cu ditamai burtica era greu să mai ajung la el...Ovidiu mă cerceta cu privirea câteva clipe, apoi își trecea degetele prin părul meu, stăteam puțin de vorbă pe o canapea și deja știa ce are de făcut....Am început să caut ....nici eu nu știu exact, poate un echivalent al lui Ovidiu....., însă aici, în București. De fapt, dat fiind că avea de lucru în condiții speciale, căutam pe cineva care să fie mai bun decât Ovidiu. Și așa am dat de Paul. Pe care era să îl omor la prima întâlnire. Era seară, eram irascibilă și obosită....muzica în salon era prea tare și prea ritmată pentru mine, Paul dansa ca un nebun în jurul scaunului meu în timp ce tundea și tundea..., ba a mai chemat și ajutoare....acum mă tundeau/uscau două persoane în același timp.....Eram albă la față și complet nefericită.....îmi doream să ies afară....să respir aer curat și gata să mă accept așa cum sunt...nu mai era mult, Vladi urma să apară pe lume și lucrurile să intre pe făgașul normal.
Paul îmi explica cum tenul meu arămiu, cald, are nevoie de culori reci, așa că îmi vopsește părul într-o nuanță rece care să taie blondul ăla și să se potrivească mai bine tenului meu prea cald. Am auzit gri și puțin verde....și din momentul acela am refuzat să mai fiu prezentă....Am lăsat nebunul să se desfășoare, mulțumită că a dat muzica mai încet și că m-a scos din folia în care mă împachetase. Nici nu m-am privit în oglindă, am plătit cu nod de lacrimi în gât, obosită moartă și cu gândul la ziua în care mă voi odihni pe scaunul lui Ovidiu al meu de la Brașov-cel care îmi cunoștea cel mai bine părul și preferințele. Cam asta a fost prima experiență cu Paul. A doua zi - mult mai odihnită, am remarcat ce frumos și simplu se aranjează părul ....și i-am mulțumit în gând nebunului care mă tunsese dansând și care trecuse, puțin nedumerit, peste crunta mea indispoziție.
De atunci, am mai trecut pe la el de câteva ori. Ultima oară, zilele trecute, a refuzat să mă tundă scurt cum vroiam.....pe motiv că îmi stă mai bine cu părul lung și mi-a închis culoarea cu câteva nuanțe....așa că acum am părul aproape negru, strălucitor (folosește o vopsea organică super) și o tunsoare feminină.
Îmi place atât de mult, încât m-am gândit că poate nefericite cu părul lor, ca mine înainte, sunt multe și ar fi poate recunoscătoare să afle că există Paul, care în ciuda excentricității sale, este un bun profesionist, atent și cu multă imaginație. Paul este de găsit la Miki Studio, str. Av. Radu Beller nr. 31, nr. telefon personal: 0722 762 214.

Comentarii