Istoria generală a diavolului

O carte minunată, bine documentată științific și scrisă cu nerv, talent și umor. O carte, care, pe lângă că vă pune pe tavă o bogăție de informații captivante din istorie și mitologie, vă poate scăpa definitiv de frica de diavol.
Un diavol, pe care Gerald Messadie, romancier, eseist și istoric francez, nu îl găsește cu adevărat nicăieri- pornind de la zeii din mitologiile greacă și romană, apoi căutând printre demonii arhaici din Oceania, de pildă, și ajungând până la răul absolut, fabricat și modelat continuu de unele religii actuale. Ce găsește în schimb? Acea nevoie a omului de a-și nega responsabilitatea propriilor alegeri, de a-și declina vina și, în ultimă instanță, de a se lăsa pătruns de groază. Fiindcă, spune Messadie, ”omului îi place să-i fie frică”.

Iată ce spune el: ” Istoria este reprezentată doar de evenimentele reale, iar Diavolul n-a participat la niciun eveniment. El este chiar scandalos de absent în marile momente ale veacurilor din urmă. Nimeni nu i-a văzut vreodată nici coada, nici coarnele, nici în timpul Revoluției Franceze și nici în octombrie 1917. Nu a fost zărit nici la Hiroshima, nici pe Luna, nici în laboratorul lui Pasteur, nici în buncărul lui Hitler. Ne așteptam să apară în Cambodgia, pe vremea lui Pol Pot, si la Sarajevo, atunci când mureau femei și copii sub gloanțele partizanilor din același oraș. Nu s-a văzut în toate acestea decât exprimarea patimilor omenești, a libertății și a demnității, a descoperirii intelectuale, precum și a urii, o ură cum animalul nu cunoaște, căci el nu e niciodată fiară: doar omul poate fi. ”

”Ar trebui să trăim fără noțiunea Răului? Grecii și budiștii sunt dovada că este posibil. Și că îl poți iubi pe Dumnezeu fără să te temi de Diavol, în demnitatea pe care el ne-a dăruit-o.”