2010/2011

2010 se apropie de finish....și nu mă pot împiedica să nu mă gândesc cât de....altfel a fost. Am fost mai casnică decât orice altă casnică vă vine în minte-și nu o spun cu regret, ci cu mândrie și uluire-cine s-ar fi gândit la mine în ipostaza asta? (nimeni cunoscut, desigur)-mândrie că mi-am descoperit și exploatat cu entuziasm această latură și mândrie, de asemenea, că, dacă uneori sufletul meu fără liniște a mai dat în clocot, am reușit totuși să îmi reamintesc ce timp de grație trăiesc....A fost un an plin cu atâtea lucruri mici neprețuite.

Uneori m-am simțit ca și cum mi-aș fi estompat voit contururile, ca ceilalți să își vadă de treburile lor, iar eu să pot străluci pe deplin prezentă în lumea lui Vladimir. Va veni curând vremea cînd din clipele trecute din 2010 îmi voi extrage puterea de a străluci în noul an...

Nu am obiective pentru 2011. Mi-am promis doar să fiu atentă și prezentă. Și deși aparent aceste două cuvinte nu spun cine știe ce, ele înseamnă mult.
Vă urez și vouă același lucru: să fiți atenți și prezenți în 2011. Îmi imaginez, pică la fix urarea mea :-), mai ales că știm că urmează un an dificil din multe puncte de vedere, un an în care mulți dintre noi nu vor ști cum să fugă din calea suferinței, cum să fie mai pe pilot automat....însă eu insist-să fim atenți și prezenți și să vedem/înțelegem/simțim că suntem mult mai mult decât credeam că suntem.
La mulți ani, 2011 ! La mulți ani, dragii mei dragi de pretutindeni!