”Mi-am dat seama că uneori, ai nevoie de câte o re-vrăjire ca să nu mori pe dinlăuntru, trebuie să re-intri în poveste dacă vrei să-ţi recapeţi luciditatea cu privire la tine şi la lume.
Şi dacă n-ai nici o poartă prin care să intri, nici o poveste în care să te pierzi, trebuie să ţi-o inventezi. Apoi să ţi-o spui întreagă, de la cap la coadă, dacă vrei să adormi cum se cuvine şi să te trezeşti viu ca un prunc nou născut.”

Fragment din Lindenfeld, de Voicu Bojan.

Un grand merci, Simo, pentru link! :-)

Comentarii

Simona a spus…
Ma bucur ca l-ai savurat. Imaginile sunt si ele f graitoare... Bravo si pt Ostrov:)
Anonim a spus…
tre sa vin sa dorm cu tine ..ca sa pun in aplicare mesajut tau ..ca singur nu reusesc ;)
Andreea a spus…
@ Anonim-nu e mesajul meu, ci al domnului Voicu Bejan...si daca ai citit bine, el sugera sa ne spuneam singuri povestea, de la cap la coada, fara intrusi :-). Nu e o idee buna deci sa dormi cu mine. Din motivele mai sus enuntate si altele cateva la fel de importante.
Anonim a spus…
mi-ai frant inima :)
Andreea a spus…
Ah ! Vine primavara, se regenereaza ea :-))
Anonim a spus…
Astept sa treaca primavara..daca nu se regenereaza..apelez la tine .;)
Andreea a spus…
asa sa faci! chiar am un leac pentru inimi frante, il folosesc numai in cazuri extreme, cand primavara da gres :-)