Un exercitiu imposibil

Maine dimineata plec in Belgia, iar Vladi merge cateva zile la bunici. Toate bune pana aici, bunicii sunt acum pe drum spre noi, acasa bagajul este facut…insa eu…eu cea care am planificat totul si care am gandit- mmm,ce experienta buna pentru Vladi-isi va consolida legaturile cu familia lui extinsa, va invata multe lucruri noi, va fi o experienta benéfica pentru noi toti, eu si tati avem nevoie de o vacanta, suntem obositi rau, Vladi are nevoie de experienta aceasta, bunicii se bucura din inima de venirea lui…eu simt ca ma prabusesc si sunt pe punctul de a renunta la orice plecare, numai sa nu se schimbe nimic, Vladi sa isi petreaca seara asta cu noi si totul sa fie ca de obicei- rasete, tipete, rugaminti, joaca, oboseala si FERICIRE.


Gandul ca in cateva ore casa va fi goala, fara el, imi umple ochii de lacrimi. Din nou mintea nu ma ajuta….oricate beneficii ar mai inventa, prapastia dintre ea si inima este netarmurita! Am incercat un exercitiu, il stiam de mult si l-am mai practicat, mai ales pentru dureri fizice. Inchid ochii cand ma ard la mana, cand ma tai, zgarii, impiedic si trec viteaza prin durere. Dureaza foarte putin, apoi simt pace si durerea este diminuata. Acest exercitiu l-am regasit acum in cartea lui Brandon Bays, Calatoria, insa se refera la durerile sufletesti. Nu il pot face!! Nu il pot duce la capat, durerea este insuportabila, este un hau adanc acolo in care refuz sa pic!!


Daca reuseste cineva, sa ma invete si pe mine cum! Eu am plans si simt ca mai am ceva de plans, ca sa zic asa.......


Autoarea de care va vorbeam, Brandon Bays, a participat la un curs unde a adresat urmatoarea intrebare: “Ce trebuie sa fac daca simt o emotie foarte intensa? Cum imi pot gasi pacea interioara in aceste conditii? Instructoarea i-a raspuns: Nu te misca. Scufunda-te in totalitate in emotia ta si fii constient de ea. Intampin-o cu bucurie. Daca este o emotie negativa, nu fugi de ea. Nu alerga la frigider pentru a manca ceva, astfel incat sa o acoperi cu senzatiile tale fizice. Nu da drumul la televizor pentru a-ti distra mintea si a o face sa uite de ea. Nu-ti suna la telefon prietenii pentru a-i dispersa energía vorbind despre ea. Pur si simplu, opreste-te si simte-o. Accept-o in momentul prezent. Daca nu vei incerca sa fugi sau sa uiti de ea, ori inca si mai rau, sa i-o pasezi altcuiva, vei descoperi chiar in esenta ei starea de pacea interioara. De aceea, daca simti o emotie puternica, las-o sa se manifeste si constientizeaz-o. NU TE MISCA! Accept-o. “


Ei bine, eu nu pot. Poate trebuia sa incep cu emotii mai mici? Poate ramanem acasa toti.