Aseara am recitit cateva pagini din jurnalul Constantei Buzea, Crestetul ghetarului. I-am simtit, parca si mai acut ca la prima lectura, singuratatea de atunci, lacrimile inghitite, senzatia de sufocare intr-o casnicie tumultuoasa (cu Adrian Paunescu) care o priva de iubirea si increderea de care avea nevoie ca de aer...
M-am intrebat ce mai face oare...si-o fi gasit fericirea si linistea dupa divort? Mi-ar placea sa cred ca da. M-au induiosat paginile despre Ioana si Andrei, copiii ei..ce frumos le urmarea cresterea, ce frumos ii descrie, cu cata luciditate si iubire! Ioana s-a stins anul acesta, ce durere mai mare pentru o mama? Una si asa greu incercata!
Am simtit compasiune pentru Constanta, pana la cer si inapoi si m-am rugat pentru ea sa fie fericita, inspirata si rasfatata de soarta!
M-am intrebat ce mai face oare...si-o fi gasit fericirea si linistea dupa divort? Mi-ar placea sa cred ca da. M-au induiosat paginile despre Ioana si Andrei, copiii ei..ce frumos le urmarea cresterea, ce frumos ii descrie, cu cata luciditate si iubire! Ioana s-a stins anul acesta, ce durere mai mare pentru o mama? Una si asa greu incercata!
Am simtit compasiune pentru Constanta, pana la cer si inapoi si m-am rugat pentru ea sa fie fericita, inspirata si rasfatata de soarta!
Comentarii
My webpage ... ora exacta