Respirati adanc...


"Lupelius considera că somnul era un surogat nereuşit al respiraţiei, un expedient uneltit de trupul nostru pentru a ne scăpa de o respiraţie incorectă şi sufocantă. Când am pătruns mai adânc în gândirea lui Lupelius, am con­ştientizat că nimic nu ne era mai apropiat şi în acelaşi timp mai străin şi mis­terios ca respiraţia noastră. 
Noi suntem creaturi care trăiesc pe fundul unui ocean de aer. Cu toate că suntem invadaţi de acest element şi fiecare cen­timetru pătrat din trupul nostru este sub presiunea oceanului eteric, noi totuşi aducem o cantitate incorectă de oxigen în plămânii noştri.
 Lupelius a descoperit un lucru incredibil, şi anume că fiecare dintre noi inspiră doar o zecime din cantitatea de aer de care are de fapt nevoie. In manuscrisul său, Lupelius a studiat şi apoi a descris cu lux de amănunte condiţia de apnee acută în care omul este redus la ceea ce el numeşte „sub-respirare".
Ca o consecinţă a acestui fenomen ciudat, a afirmat Lupelius, unele părţi vitale ale organismului nostru duc lipsă de oxigen şi rămân subnutrite. Deoa­rece a anticipat cu atâtea secole prevalenţa respiraţiei în catabolism şi în schimburile organice, Lupelius a ajuns la concluzia că omenirea era grav afectată.

 El a opinat că ar fi necesar ca omul să dedice ceas de ceas, zi de zi, unei respiraţii complete, adânci şi depline. A prezis că într-o bună zi fiecare şcoală, comunitate şi organizaţie umană vor introduce educarea respiraţiei ca pe o metodă de a instrui oamenii să respire cantităţile uriaşe de oxigen de care are nevoie organismul nostru.
Am observat cu regret că secole mai târziu acea profeţie era departe de a se împlini şi umanitatea continua să „subrespire" ca şi cum oxigenul era supus unor taxe ridicate sau se afla printre cele mai preţioase şi rare mărfuri din univers. 
După părerea lui Lupelius, respiraţia adâncă nu se poate produce mecanic, ci numai intenţionat. De la el am aflat că destinul unui om este conectat de respiraţie la o dublă legătură.

Cu cât respiraţia unui om este mai profundă, cu atât realitatea lui este mai bogată.... Dacă ţelul tău este să-ţi schimbi destinul, atunci acţionează asupra respiraţiei tale... dedică-ţi timpul respiraţiei..."

Extras din cartea "Scoala zeilor", de Stefano Elio D'Anna

Comentarii