O prietena m-a visat frumos. Mi-a scris: "voiam sa iti spun ca te-am visat tare frumos noaptea trecuta. Toata lumea din jur voia sa te tina de mana, caci aduceai Lumina. M-am trezit zambind cand a sunat alarma telefonului. Nu am mai visat de mult atat de clar si nu am mai simtit atata liniste."
Cand mi-a povestit visul, eu tocmai mestecam ganduri sumbre. Am citit cate ceva despre pericolul real al suprapopularii planetei si al modului in care natura regleaza conturile, apoi am citit tot felul de stiri intunecate aducatoare de frici si angoase de tot felul. M-am simtit mica, coplesita.
Am momente in care ma satur, in care speranta in viitor de-abia mai palpaie in mine. Momente cand citesc stiri si relatari atat de dureroase incat ....ma gandesc ca suntem fara speranta, ca oricat m-as stradui si i-as convinge/molipsi si pe altii e degeaba, o picatura intr-un ocean cu ape din ce in ce mai tulburi si mai murdare.
Imi este clar ca este imperioasa o schimbare, insa una la nivel de constiinta, una care sa vina din interiorul fiecaruia, o spalare de inimi si cugete.....N-ar fi imposibil....daca am gasi timp si am fi motivati cu adevarat sa ne oprim din cursa sinucigasa in care am fost aruncati (manipulati) cu dibacie.
Sa ne rugam mai mult si mai des, sa nu mai amanam.....sa mancam mai usor si mai putin, sa citim lucruri care ne intretin focul interior, sa vorbim mai mult cu prietenii fata in fata, nu pe facebook sau la telefon, isa iesim ori de cate ori putem dintre betoane, sa mergem in natura, pentru revigorare si limpezire, sa manifestam recunostinta pentru tot ce avem bun si frumos. Rostiti mantre linistitoare (eu folosesc des, cand merg pe strada: sunt bucurie, puritate si lumina. sunt una cu iubirea. sunt una cu frumusetea. sunt una cu armonia. sunt una cu bogatia..etc). Alegeti cuvinte incarcate pozitiv, va vor ridica si eleva vibratiile. Dupa ce rostesc cuvintele acestea, am observat ca ma simt mult mai bine. Mi se domoleste furia sau frica, se atenueaza disconfortul interior.
Voi cum mai sunteti? Mai viteji ca mine, sper...
Comentarii
Eu, personal,pendulez între teamă, lehamite, speranţă timidă şi dorinţă arzătoare de schimbare... urmate de un sentiment de panică la gândul că poate nimic nu se va mai schimba în bine, niciodată.
Mi-e dor, spre exemplu, de vremurile când ar fi fost absurd să te gândeşti că vreun pericol ar putea veni din... mâncare. Când îţi tihnea mâncarea ce-o mâncai. Mi-e dor de multe.
O săptămână binecuvântată îţi doresc!
Nadia
Maria de la injectii cu acid hialuronic