Cred ca, obligati de ritmul urban intens, traim oarecum mecanic, luam lucrurile cum vin, lasand prea putin loc si timp contemplatiei, reflectiei si visatului cu ochii deschisi.
Nu mai avem timp sa ne intrebam, pentru ca abia gasim timp sa raspundem cerintelor vietii de zi cu zi. Si totusi, undeva ascunse in noi, stau intrebarile.
Sunt curioasa, ce fel de intrebari vietuiesc in voi? Intrebari din astea, cum ar fi daca? Ce ar fi diferit daca...?
Azi ma plimbam cu Miruna pe strada noastra, admirand casele. Una mai frumoasa si mai somptuoasa ca alta. Obisnuiesc adesea sa ma intreb cum m-as simti simtind ca una imi apartine? As simti anxietate? Imi imaginez ca asta simt unii proprietari care au instalate camere de luat vederi si ziduri inalte. Bucurie? Griji, legate de costurile intretinerii lor? Mandrie? Ma intreb si apoi probez raspunsuri, ajustand si cautand, iar si iar. Pur si simplu incerc sa asez in mine emotia asociata cu posesia unei case frumoase. O joaca.
Nu mai avem timp sa ne intrebam, pentru ca abia gasim timp sa raspundem cerintelor vietii de zi cu zi. Si totusi, undeva ascunse in noi, stau intrebarile.
Sunt curioasa, ce fel de intrebari vietuiesc in voi? Intrebari din astea, cum ar fi daca? Ce ar fi diferit daca...?
Azi ma plimbam cu Miruna pe strada noastra, admirand casele. Una mai frumoasa si mai somptuoasa ca alta. Obisnuiesc adesea sa ma intreb cum m-as simti simtind ca una imi apartine? As simti anxietate? Imi imaginez ca asta simt unii proprietari care au instalate camere de luat vederi si ziduri inalte. Bucurie? Griji, legate de costurile intretinerii lor? Mandrie? Ma intreb si apoi probez raspunsuri, ajustand si cautand, iar si iar. Pur si simplu incerc sa asez in mine emotia asociata cu posesia unei case frumoase. O joaca.
Comentarii
Mi-e teama ca datorita fricii voi pierde mult; voi rata sansa unei vieti frumoase si bogate; poate cu un copil, poate cu o masina, poate cu bucuria de a trai eliberata, linistita.
Ma intreb uneori cum se simt copiii, deveniti adulti, cand isi viziteaza parintii in azilele de batrani iar dupa o minunata dupa-amiaza petrecuta impreuna acestia se intorc in dulceata caminului lor, se cuibaresc in confort si intr-un final adorm. Oare se mai gandesc la parintele lasat acolo la adapost, in siguranta, in conditii bune?
Ma intreb ce simte catelusa mea cand alearga dupa caprioare prin padure? Oare cum traieste ea pierderea lor, faptul ca le-a ratat din nou?
Buna dimineata! :)
Azi am vazut o batranica mergand adusa rau de spate. In psihosomatica , pozitia asta chinuita a corpului indica un orgoliu peste masura, o rasvratire interioara peste poate in fata lui Dumnezeu, asa ca pozitia capatata la batranete obliga la smerenie si supunere. Mereu ma intreb cum ar fi sa stiu istoria interioara, personala a unei astfel de persoane? As vrea sa o intreb ce crede despre o astfel de teorie? Nu m-am apropiat insa niciodata de ajuns de o astfel de babuta :-)