Si eu, si eu!




Randurile de azi se tes in jurul unei intrebari: va este dor sa va indragostiti? 

Tanjiti uneori dupa toate emotiile acelea asociate cu un nou inceput? Stiti voi, cand schimbati zece tinute inainte de a iesi pe usa, cand va bate inima mai repede cand vi se intalnesc privirile, cand orice atingere e incarcata electric? Cand celalalt este mai interesant si mai imprevizibil si mai captivant decat orice carte sau film. Cand ai senzatia ca a iesit soarele si pe strada ta, in sfarsit.

Va e dor de toata bucuria si agitatia interioara asociata cu starea de indragosteala?

Evident, intrebarea se adreseaza doar celor casatoriti… Ceilalti, sunteti liberi sa experimentati cat doriti. Nu ca noi, cei casatoriti, nu am putea. 

Cum zice Nina Cassian, fermecatoare ca de obicei: 

“Nu am fost infidelă, ci am adăugat afluenți râului mare, iubirii celei mari. Nemințind și, de altfel, având prea mult de dăruit, copleșitor pentru un singur recipient.”


Deci, n-am insela, doar am adauga niste afluenti, utili, sa fie! :-)

Mie imi este dor si ma intreb adesea daca o sa mai ma indragostesc vreodata, maritata fiind. Daca o sa ii impartasesc sotului meu ce simt sau daca nu. Suntem prieteni buni, cred ca ar putea suporta relativ bine sa ii spun asa ceva.  Cum era mama mea indragostita de Robert Redfort si ii spunea tatalui meu de ce e dl Redfort cel mai cel. Si tata ofta resemnat, se ducea sa asculte radio in dormitorul conjugal in timp ce mama se uita cu ochi indragostiti la filme cu Robert Redfort. 

Sau maritisul aduce cu el un blocaj, un embargo de care nici macar nu suntem constienti?
Nu stiu raspunsurile, ce stiu este ca sunt ca Nina Cassian:

"Eu nu sunt o amantă, o culcăreață, eu sunt o iubeață… ceea ce e cu totul altceva." (Nina Cassian)

Si eu, si eu! O iubeata, asta sunt!

Ce stiu e ca imi place mult starea de indragosteala si imi prieste din plin. Dar cui nu?… 

Sunt fericita, sunt mai creativa, mai plina de energie. Caut mereu sa ma indragostesc de ceva. Un poet, o sculptura, am fost indragostita de o tara (Bhutan), un autor, un serial, un vis pe care sa il hranesc cu energie, de copiii mei.
Si poate intr-o zi o sa ma indragostesc si de vreun barbat, altul decat sotul meu. O sa am multa energie cu care imi voi zapaci familia, atat de linistita altfel...:-)

Si poate la varsta Ninei Cassian, sarbatorita de azi, 27 noiembrie, voi putea spune si eu:

 „Am avut două mari iubiri: Ioji şi Ali. Am avut două iubiri importante: Marin şi Slavomir, am avut şi două mici iubiri: Ad şi Bruno.”

O sa am nume cu care sa inlocuiesc numele din confesiunea Ninei Cassian? O sa am curaj? O sa mi se intample? O sa mai am chef de facut asemenea bilant spre amurgul vietii? Voi ce va doriti?

Comentarii

Adi a spus…
Cui nu-i este dor de asa ceva?
Andreea a spus…
Stiu eu cativa carora le este frica sa se indragosteasca. Prea mult imprevizibil, prea multa agitatie, prea multa frica :-)Se si feresc, crede-ma.
Anonim a spus…
Mi-ai reamintit cât de bine e să fii îndrăgostit, să exiști numai pentru că ea există, gândul să-ți fie mereu la ea, să transformi fiecare carte citită, fiecare film văzut, în povestea propriei vieți... și, mai ales, să simți preaplinul fericirii că iubești și ești iubit! Ce senzație divină...
Pe curând, poate!
Andreea a spus…
Bucurie randurile tale! Multumesc!