Cand am ascultat prima data piesa asta, eram intr-un taxi. Mi s-a parut ireala in contextul acela. Taximetristul fuma absent, eram blocati de cateva minute la Razoare (pentru cei care nu sunt din Bucuresti, acesta este numele unei intersectii aglomerate vesnic), soarele ardea tare. Mi-am simtit ochii brusc injectati de lacrimi. Am vrut sa o ascult din nou. Am ascultat-o acasa si din nou mi-au dat lacrimile. Nu stiu prea bine ce atinge in mine. Dorul acela nelamurit...de Acasa.
Am mai postat cred clipul. Din cand in cand, verific sa vad daca mai are acest efect asupra mea. Il are. Nu la aceeasi intensitate cruda ca atunci, in taxi.
La fel si balada aceasta. Ma doare pana la lacrimi, insa este alt tip de durere. Una neputincioasa, sfasietoare.
Alta balada care imi aduce lacrimi in ochi este balada lui Ciprian Porumbescu. Am tot incercat sa o ascult detasata, nu pot. Sora mea obisnuia sa mi-o cante la vioara in copilarie, iar eu ii ceream sa o ia de la capat de doua trei ori.....
Ati auzit de gloomy sunday? (link) Asa numitul cantecul sinucigasilor. Este o melodie (eu o gasesc frumoasa si nu simt impulsuri sinucigase ascultand-o) compusa de Rezso Seress in 1933. Se pare ca multi oameni si-au luat viata dupa ce au ascutat aceasta compozitie. (repet, eu nu o gasesc deprimanta). Gasiti mai multe informatii pe net (aici, de ex). Va recomand filmul cu acelasi nume (clipul de mai jos este un extras din film). O sa intelegeti mai bine povestea. Filmul este superb. Il gasiti aici (link).
Sa imi spuneti daca v-a placut filmul. Care este muzica care va aduce lacrimi in ochi? Si, sa fim intelesi, nimeni nu se sinucide, da? :-)
Comentarii