O zi cu apa si rugaciune


Stiti bancul cu Marea Neagra? Cum tine Marea Neagra post negru? Doar cu apa :-)
Asa si eu maine.

Maine sunt mare, imi curat si decantez apele interioare. Voi bea apa si ma voi ruga. Aleg sa tin post negru, nevointa este mai mare, imi va tine mintea alerta si de cate ori se va gandi la mancare, o voi pune in genunchi la rugaciune. Prevad ca ma voi ruga mult :-)

Ma bucur de pe acum de toate darurile care vin la pachet cu postul negru. Pe langa satisfactia ca mi-am adus contributia dupa puteri, ma astept si la:

1. un mic restart, o detoxifiere. Corpul este fericit cand ia pauza. Mai putine toxine, un interior mai aerisit si mai curat, gata sa primeasca mai multa lumina.
2. ganduri mai limpezi. Ador asta. 
3. somn mai odihnitor, mai adanc
4. pierdere in greutate 
5. sentimentul de conexiune, de unitate cu ceilalti


Din nou, cateva extrase din "Scoala zeilor", la care dau fuga ori de cate ori caut sustinere si suport.

**Omul nu are nevoie de nimic din exterior... fie că e vorba de hrană, cunoaştere sau fericire... Este dreptul lui câştigat prin naştere să nu depindă de nimic din afara lui... Omul se poate hrăni din interior cu inteligenţa lui, propria lui voinţă şi lumină.

**Love and serve - Iubeşte şi slujeşte - aceasta este deviza... Ca să slujeşti omenirea trebuie să iubeşti... propriul sine şi propria viaţă mai presus de orice."

**Dacă foloseşte tehnici ca de exemplu postul şi respiraţia calculată sau o nouă viziune, idei noi şi eforturi excepţionale, omul poate să se schimbe pe sine şi realitatea din jurul lui, poate ca dintr-o fiinţă muritoare, contradicto­rie şi nedesăvârşită să devină un individ nemuritor, inalterabil şi desăvârşit.
Orice abstinenţă şi orice efort îndreptat spre cumpătare constituie o pregătire pentru evadarea noastră din infernurile normalităţii, deoarece ne eliberează de incrustraţiile emoţionale care se suprapun de a lungul anilor.

"Intr-o bună zi, când vei fi mai pregătit, îţi vei da seama că şi o singură masă este un exces. Organele umane nu au fost zămislite pentru a depozita mâncare."
"Dar care este rolul lor?" - am întrebat, în timp ce de abia îmi puteam controla vocea sugrumată de emoţie.
„Organele unui om... în totalitate... sunt zămislite să viseze! Aceasta este funcţia lor firească - a spus El cu o blândă insistenţă. 
Când trupul nu este plin de mâncare, chipul devine mai rafinat... mintea este mai limpede, sprintenă... rapidă... celulele sunt sănătoase şi se regenerează. Astfel începe procesul de vindecare, renaşterea: regenerarea fiinţei, care se manifestă mai întâi la nivelul trupului şi apoi în lumea evenimentelor", a adăugat Visătorul.

Comentarii

cristina a spus…
cu toate ca am uitat ca trebuie sa tin azi post si mi-am adus sendvisurile obisnuite, o sa incerc sa-mi cumpar ceva de post si sa particip si eu azi. multumim ca ne-ai spus si ca ... ne-ai reamintit :)
Andreea a spus…
Oh, multumesc ca esti langa mine! Eu am baut deja multa apa. Si am facut curat...si m-am rugat in timp ce strangeam pe aici. Cat timp ramane atunci cand nu iti bati capul cu pregatitul mesei...:-)

Doneaza cuiva sandwich-urile tale si cumpara-ti niste fructe. Si bucura-te pentru tine, pentru corpul tau. Si roaga-te cand mergi, cand faci ceva repetitiv, usor. E doar o zi :-)
cristina a spus…
Am facut asta ieri, m-a ajutat Dumnezeu si am reusit. Sa ne mai spui cand mai sunt treburi din astea.
Andreea a spus…
Cat de mult ma bucur! Multumesc mult!
Nu e usor mereu. Mie imi spunea bunica mea ca atunci cand vreau sa tin post sau sa ajut pe cineva, ca sa imi fie usor, sa ma gandesc ca in fata mea sta Isus. Cum i-as putea spune lui ca nu pot, ca e greu? Cand el a stat sa ii fie batute cuie in maini, sa fie strapuns cu sulita si batjocorit? Si toate astea pentru noi, sa ne fie exemplu? Mi se face o rusine teribila si atunci pot....
cristina a spus…
exact, dar eu nu de rusine pot, ci pentru ca chiar ma ajuta Dumnezeu.
ii spuneam unui preot ca dupa ce m-am lasat de fumat am infruntat niste demoni care ar fi facut totul sa ma reapuc. ma laudam la parintele cat de tare si de ambitioasa am fost si cum le dadeam eu alora cu tifla zi de zi. parintele mi-a spus clar ca daca nu m-ar fi ajutat Dumnezeu, singura n-as fi reusit, cu toata ambitia mea (care era vecina cu trufia, totusi).
Lore a spus…
:) Buna dimineata! Mi.a placut mult acest fel de a fi impreuna si spre sfarsitul zile mi.a rasarit o idee : ce.ar fi daca ne.am intalni mai des in astfel de conjuncturi si am alege cate o "suferinta" pentru care sa ne rugam impreuna. Tu ai si un prieten preot, Marcel Radut Seliste, care ne poate da binecuvantarea. Mi.au venit in minte oamenii bolnavi pe care i.am vazut in spital cat timp a fost tata internat, cupluri care se despart dupa o scurta perioada de mariaj, adolescente care dau nastere la prunci, fumatori, vaduve, dependente de tot felul sau sa ne rugam pentru ganduri mai senine, pentru chipuri mai luminoase, pentru o vointa mai statornica, pentru motive de a trai. Mi.ar placea sa ne intalnim aici, doar e loc pentru fiecare in acest nufar cu petale de bunastare. Ruga se poate face oricand, sofand, spaland vase, facand curat, asteptand tamvaiul, si mai bine sa inchinam gandurile noastre Luminii decat fantasmelor, fricilor, prejudecatilor sau criticii.

O zi cu bucurie sa avem!
Lore a spus…
Am gasit aici o marturisire frumoasa:

http://www.sfintiiarhangheli.ro/intrebari/20140314/fa-doamne-din-postul-asta-un-spital-al-tau-din-care-sa-ies-mai-vindecata-la

Si parca mi se face si mie pofta!
Andreea a spus…
Postul-mijloc de trezire a omului launtric! Multumesc, Maja!
VREAU. E mai usor si mai bine cand suntem impreuna.
Cat adevar in ideea aceea ca o lumanare nu pierde nimic cand aprinde o alta lumanare, ci se face mai multa lumina! Lumina n-a speriat pe nimeni niciodata, sa facem atunci sa fie lumina!
Anonim a spus…
Foarte frumos ai scris !