Miruna, fetita mea, a venit pe lume pe 24 iulie 2013. Imi amintesc cum savuram, inca din trimestrul trei de sarcina, cel mai greu trimestru, gandul ca dupa nasterea ei imi voi recupera trupul, ca nu voi mai fi asa greoaie niciodata, ca voi avea din nou abdomenul plat! Mi-am lasat timp de relaxare si acomodare de la nasterea ei pana in decembrie. Apoi, molipsita de entuziasmul general legat de setarea obiectivelor, am inceput sa imi creionez si eu cateva. Imi amintesc ca i le-am impartasit unui prieten venit in vizita. Aveam energie si chef sa le pun in practica, simteam ca am depasit o perioada dificila si restrictiva (sarcina), asa ca de acum inainte, the sky is the limit. Putine obiective, materiale majoritatea, dar puternice, cat sa miste energia in mine si sa nu ma las pe tanjala. Acum, uitandu-ma in urma, as spune chiar indraznete.
Nu le-am atins, pentru ca pe parcursul anului am decis ca nu e nicio graba si ca e mai bine sa alternez lucrurile-greu cu blandete, austeritate cu rasfat si asa am ajuns, in echilibru oarecum, la finele anului 2014.
Imi propusesem asa:
- sa ma recuperez fizic, sa fac sport, sa ajung inapoi la greutatea mea normala, sa am abdomenul pachetele. Am alaptat un an si o luna, asa ca am amanat sa fac sport. Mamicile cred ca ma inteleg cel mai bine-cu sanii doldora de lapte nu prea iti vine sa faci cine stie ce miscare....
Dupa ce am incheiat si capitolul alaptare si am simtit ca imi apartin din nou 100%, am inceput sa merg la yoga si body art. Merg pe jos cat pot de mult (ture cu caruciorul prin cartier, parchez mereu departe de locul in care am treaba etc), am inlocuit painea si biscuitii cu galete de orez, ma fac ca nu stiu ca exista inghetata pe lume, la paste si pizza zic pas...Mai am putin pana sa fiu fit, tonifiata. Obiectivul acesta se reporteaza deci-pentru un abdomen sculptat mai am de lucru. Si nu numai pentru el, pentru tot corpul pe care il vreau suplu, elastic, sanatos. Am in plan sa imi reinnoiesc abonamentul la o sala din apropiere unde pot merge de la 7 la 8 dimineata. La timp ca sa ajung acasa sa il pregatesc pe Vladi pentru gradinita.
-sa renunt la cafea. Am renuntat in urma unei cure Oshawa de 7 zile. Nu mi-e dor, nu imi trebuie, nu mai suport usor mirosul. Beau in schimb mai multe ceaiuri de plante-ceai de busuioc, menta, musetel, combinatie de plante (urzica+senna+lemn dulce) si mult ceai verde cu iasomie, preferatul meu. Acum iarna, si ciocolata calda sau cacao.
-sa inchid cardurile de credit si sa sting o datorie la banca. Nu am reusit, din motive de cumparaturi online :-). Totusi, in doua luni un card va fi inchis si predat, mai am de pus o suma mica si gata. Din trei carduri, unul singur inchis. Obiectiv care se reporteaza pentru la anul. Nu mai vreau nicio datorie. Absolut niciuna. Daca eram mai disciplinata, pana acum erau inchise toate trei cardurile. La anul, obiectivul acesta este cap de afis. Mai ales ca voi avea si proiecte inca din ianuarie, deci vor veni si banii necesari.
-sa ajung la nuanta naturala a parului. Nu a fost chiar greu, cam pe la cinci luni ale Mirunei, a inceput sa cada ingrozitor. Am urmat un tratament foarte bun de regenerare (Nioxin) si renuntarea la blond in favoarea unei nuante apropiate de culoarea mea naturala. Zilele trecute m-am tuns pentru ultima data anul acesta. Acum imi place ce vad-se regenereaza (am un al doilea breton mai mic), culoarea straluceste frumos si mi-am amintit de ce ma strigau copiii de la bloc Liță (din cauza reflexelor castanii rosiatice pe care nicio vopsea nu mi le poate oferi). Obiectivul este: par lung, sanatos si natural, asa ca am sa-mi ingrijesc parul cu ulei de ricin sau de cocos si sampoane hidratante. Iau de putin timp pastile cu drojdie de bere cu calciu, fier si zinc (Casa Herba, se gasesc la plafar) pentru frumusetea parului, a unghiilor si pielii. :-) Plus boluri intregi de seminte de floarea soarelui hidratate de cu seara, bogate in vitamina E.
- sa amenajez mansarda ca si camera lui Vladi. Este punctul meu nevralgic. Este greu de realizat, pentru ca acolo este acum un mini depozit de chestii care nu ne trebuiesc neaparat, gen trollere sau hainute ramase mici, cortul, jucarii zeci etc si biroul/refugiul sotului meu caruia nu ii pot oferi niciun loc la schimb. Cu toate astea, Vladi merge la scoala la anul, asa ca obiectivul acesta devine imperios. Anul acesta am facut cativa pasi: am chemat totusi cativa tamplari sa facem niste schite (fiind mansarda, mobilierul trebuie adaptat spatiului), sa calculam niste costuri, am cumparat chiar o piesa de mobilier, niste stickere de pereti, asa ca ceva ceva am facut. Am de gand la anul sa inchiriez un spatiu de depozitare si sa duc toate chestiile care zac acum pe podeaua mansardei si sa incep sa cumpar toate piesele de mobilier. Am scris si unei echipe de decoratori....scumpi, dar cine stie, poate voi avea multe, multe proiecte si voi putea sa imi usurez viata angajandu-i. Apropo de rugaciunea activa :-)
2014 a fost un an tihnit si bun, linistit. M-am bucurat cu inima toata de Miruna mea cea tandra si buna si frumoasa si vesela, de zicerile memorabile ale lui Vladimir, de carti bune, de pastrat in suflet, am vazut filme, am primit multe daruri, mai multe decat am oferit (de recuperat scorul la anul :-), am visat cu ochii deschisi, am pus la cale un proiect minunat cu Lola, am si muncit, am si plans, am si ras, m-am resemnat si m-am si revoltat, am inceput studiul Cabalei (voi continua si la anul), am inceput sa aprofundez engleza cu ajutorul unei fiinte de exceptie, am facut schimbari in garderoba (donat masiv haine si achizitionat altele, treptat, mai potrivite pentru cine simt ca sunt acum), am facut campanie pentru prima data in viata mea pentru un politician, mi-am sustinut prietenii sa faca pasi spre implinirea viselor lor.
Astept cu bucurie noul an, l-am visat in amanunt....si ca visul sa prinda contur, imi doresc acum sa fiu sanatoasa si plina de energie ca sa pot implini pas cu pas toate cele visate si notate in noaptea de solstitiu. Am visat nu numai pentru mine, ci si pentru cei apropiati, ale caror vise si aspiratii le cunosc.
2014 a fost un an tihnit si bun, linistit. M-am bucurat cu inima toata de Miruna mea cea tandra si buna si frumoasa si vesela, de zicerile memorabile ale lui Vladimir, de carti bune, de pastrat in suflet, am vazut filme, am primit multe daruri, mai multe decat am oferit (de recuperat scorul la anul :-), am visat cu ochii deschisi, am pus la cale un proiect minunat cu Lola, am si muncit, am si plans, am si ras, m-am resemnat si m-am si revoltat, am inceput studiul Cabalei (voi continua si la anul), am inceput sa aprofundez engleza cu ajutorul unei fiinte de exceptie, am facut schimbari in garderoba (donat masiv haine si achizitionat altele, treptat, mai potrivite pentru cine simt ca sunt acum), am facut campanie pentru prima data in viata mea pentru un politician, mi-am sustinut prietenii sa faca pasi spre implinirea viselor lor.
Astept cu bucurie noul an, l-am visat in amanunt....si ca visul sa prinda contur, imi doresc acum sa fiu sanatoasa si plina de energie ca sa pot implini pas cu pas toate cele visate si notate in noaptea de solstitiu. Am visat nu numai pentru mine, ci si pentru cei apropiati, ale caror vise si aspiratii le cunosc.
Comentarii