Pe lista mea cu "lucruri de facut candva" se afla si donarea de sange. Cel mai tare mi-am dorit sa donez sange acum doi ani, la scurt timp dupa nasterea Mirunei, insa, evident, nu s-a putut. Eram lauza si alaptam. In perioada aceea imi scria disperata o tanara, sotul ei avea leucemie si era internat intr-un spital bucurestean. Avea datele mele de pe site-ul imparte.ro si grupa mea de sange si RH corespundeau cu cele ale pacientului aflat in stare critica. Am suferit atunci ca nu am putut ajuta, mi-am imaginat cu cata speranta imi trimisese mail-ul in care imi explica situatia si ce am de facut in caz ca accept si am simtit si resemnarea si deziluzia dupa ce a primit mesajul meu. Tot ce am putut face, a fost sa public un anunt pe pagina mea de facebook, in speranta ca cineva poate citeste si merge sa doneze.
Aseara am decis ca azi, dupa ce trimit copiii la scoala si gradinita, pot sa aloc una doua ore pentru acest lucru. Un imbold puternic am primit si datorita bucuriei cu care a impartasit experienta sa Radu, dar si datorita informatiilor oferite de Bogdana.
Planul meu era simplu-zi libera, soare afara, timp berechet: donez, apoi ma opresc la o cafenea si savurez o cafea si un cheesecake (de mult nu am mai facut asta). Nu am putut dona si de necajita ce am fost, in loc de cafea si cheesecake mi-am cumparat o pereche de stilettos, superficiala de mine!
Am ajuns usor la Centrul de Transfuzie Sangvina Bucuresti. Am completat un formular, am luat o data cu el si un numar de ordine (158) si am asteptat cateva minute pana mi-a venit randul la triaj. Mi s-a luat tensiunea de patru ori si in cabinetul acela s-a incheiat aventura mea. Tensiunea mea a fost mult prea mica, asa ca nu mi s-a permis sa donez sange. Am propus sa dau o tura pe scari si sa ma intorc, dar doctorita a zambit si a spus ca degeaba- va creste putin, insa dupa recoltare, va scadea vertiginos si e riscant. In zadar am povestit cum asta este tensiunea mea standard, inclusiv in timpul sarcinilor (si inainte sa intru in sala de operatie tot 9 sau 10 cu 6 aveam), ca asa ma simt bine si functionez normal, n-a fost chip. Procedura le interzice. Acum cativa ani, inainte sa am copii, am mai avut o tentativa sa donez, insa nu aveam numarul de kilograme. Acum am kilogramele, nu am tensiunea. Eu imi faceam griji ca iar o sa aud celebra propozitie: doamna, nu ati venit azi cu venele la dvs!, dar n-am ajuns pana acolo....Am sa caut informatii sa vad daca puteam face ceva diferit in dimineata aceasta-gen sa mananc mai bine la micul dejun? (eu mananc la 11 si la 17, dimineata am baut o cafea si un smoothie cumparat in drum de la un mega image) si am sa incerc cu alta ocazie.
Voi insa puteti merge sa donati. Sau sa incercati sa donati, in speranta ca toate lucrurile sunt in ordine cu voi. La intrarea in centrul de transfuzie m-a abordat o doamna in varsta care m-a rugat sa donez pentru prietena ei, o dna din Moldova internata la spitalul Foisor. Avea datele pacientei trecute pe un biletel, pe care l-am dat la receptie o data cu formularul completat. Cu atat mai rau mi-a parut ca nu am putut dona.
Pentru cei 450 ml de sange donati primiti un set de analize gratuit, o zi libera de la serviciu, reducere pe mijloacele de transport si sapte bonuri de masa. De asemenea, beneficiati o infuzie de bucurie in suflet (Radu, ati vazut, relateaza motivant despre ce a simtit dupa ce a donat), de o reimprospatare a sangelui, imunitatea si rezistenta organismului la socuri creste, scade riscul de accident vascular.
Este mai usor decat va imaginati. Mergeti si donati. Scanati cazurile listate pe imparte.ro, daca doriti ca sangele sa ajunga la cineva anume, daca nu, mergeti oricum, nevoie de sange este, din pacate...
Comentarii