2016

In ultimele zile ale lui 2015 m-am trezit racita. Cu doua zile inainte de anul nou, imi amintesc ca am avut gandul acesta, pe care l-am regretat in secunda urmatoare: "ce mod trist de a incheia anul!" L-am regretat, pentru ca imediat am avut un alt gand: raceala este semnul ca organismul are nevoie de odihna. De hrana usoara, lichide multe, somn si liniste. Daca e asa, pot sa iau asta ca pe o detoxifiere fortata, ca pe o curatenie generala. Si ce ar putea fi mai binevenit inaintea unui drum nou! A doua zi mi s-a imbunatatit starea simtitor, pesemne fericirea, acceptarea, bucuria nu fac deloc casa buna cu boala. Pentru ca eu imi frecam mainile bucuroasa de geschaft-imi cam curg ochii si nasul si ma scutura frisoanele, dar cine tine cura cu sucuri si ceaiuri si doarme in voie? - (cucoana Raceala (personaj din istoriile lui Vladi-o madama dizgratioasa pe care o atacam cu un arsenal intreg ca sa o punem pe fuga, inclusiv cura cu rasete) si-a mai restrans din teritoriu si m-a lasat sa respir.

Mi-am dat voie sa lenevesc. Asta a inclus lectura a doua carti, vizionarea unui serial, savurarea momentelor oferite de copii si timp pentru bilant si vise noi. De fapt, de bilant nu prea am avut chef-ce a fost, a fost, e bun dus. In ce priveste visele noi....spre deosebire de anii trecuti, cand aveam o lista lunga cu obiective, anul acesta...nicio lista. Am simtit ca 2016 va fi mai degraba despre cine vreau sa fiu, despre cum vreau sa ma simt eu cu mine, decat despre ce vreau sa ating/implinesc/realizez.

Va fi anul discretiei, al muncii interioare, al intoarcerii la meditatie.

Uitaţi-vă atent la păsările cerului, fiindcă ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng în hambare. Totuşi, Tatăl vostru ceresc le hrăneşte. Nu sunteţi voi mai de preţ decât ele? Matei 6:26

Daca mintea si inima mea vor fi calme, senine, totul imi va fi usor. Azi, in timpul unei sedinte, am vrut sa comentez ceva, apoi am gandit-cui ii pasa, ce e val ca valul trece, pana maine va fi uitat....si imediat m-am simtit inundata de liniste, de confort. In copilarie, cand eram suparata sau trista obisnuiam sa ma intind pe o masa-aveau parintii mei in sufragerie o masa mare, din mahon. Puneam mainile pe piept, inchideam ochii si incepeam sa vizualizez : eu pe masa, masa in camera, camera intr-un apartament, apt intr-un bloc, blocul in cartier, cutii in cutii in cutii. Cand ajungeam la univers, la spatiul infinit.....imi gaseam linistea si puterea si reveneam. Am aflat nu de mult ca ceea ce faceam atunci instinctiv era o forma puternica de meditatie!

In 2016, vreau lucruri simple:

sa ajut. In privinta aceasta, nu imi fac planuri deloc, nu caut nimic, pur si simplu servesc acolo unde viata ma duce. Uneori inteleg tesatura din spate, alteori doar fac tot ce pot cu credinta ca, poate, candva, peste ceva timp, va veni si intelegerea. Oricum ar fi, imi joc rolul....Azi chiar imi ziceam ca a trecut o zi despre care as fi putut spune ca a fost neutra din punctul acesta de vedere, pana seara: taximetristul care m-a adus acasa s-a declarat profund tulburat de discutia noastra....M-a intrebat, eu am raspuns....ce face cu raspunsurile...el si Dumnezeu stiu. Sau- alta poveste recenta-in viata mea a intrat de curand o persoana, o femeie tanara. Am stiut din primele clipe care e rostul, de ce acum, de ce eu. Ea nu pare sa isi fi dat seama, insa in telefon mi-a trecut numele Alina in loc de Andreea....Abia azi am corectat-o bland si ea se mira peste poate cum a putut intelege Alina, de unde pana unde...Pai na. Dovada ca la un alt nivel stim intotdeauna.
sa dorm bine. Sa petrec timp in natura, cat mai mult, cat mai des.
sa fiu bine eu cu mine, impacata. Sa nu lupt cu imaginea mea, ci sa imbunatatesc ce e de imbunatatit fara incrancenare si lupta. Ca asta inseamna ca merg la masaj regulat ( cata nevoie am si cat bine imi face nu am cuvinte sa spun!), ca imi rafinez garderoba pe principiul putin, dar de calitate sau ca aleg sa vad un film pana la capat, in loc sa spal vasele....lucruri din acestea , mici, dar strategice.
sa meditez zilnic, sa respir constient, sa ma ajut de dusurile interioare atunci cand imi este greu.
sa invat despre ceaiuri si plante.
sa raman sanatoasa, recunoscatoare pentru forma fizica buna....

Cum poţi să te mulţumeşti cu atât de puţin?

Aşa că, vino, întoarce-te la rădăcina propriului tău suflet.

De ce eşti aşa de încântat de lumea asta

când o mină de aur este în interiorul tău?

Deschide ochii şi vino

întoarce-te la rădăcina propriului tău suflet.

RUMI

Ocupata, dupa cum se vede. Si totusi, cata libertate! Cata usurinta....Recunoscatoare. Deci, draga 2016, fii tu anul care ma aduce mai aproape de mine. In discretie, in liniste si armonie.

La multi ani plini cu iubire, bucurie si vise implinite!