Miruna

Leutul meu dulce si curajos, bland si vesel. Copila mea frumoasa si foc de isteata. Miruna. Saptamana viitoare, pe 24 iulie celebram 6 ani mirunesti. 
Cei mai frumosi ani din viata mea. Cu ea, sunt completa, implinita, fericita. Izvor de infinita bucurie, de tandrete, de dragoste curata. 

Randurile de mai jos sunt scrise in 2016, cand ea avea 3 ani. 

                              

Cum isi da parul sarutat de soare de pe fata cand se joaca. 

Cum ii apare si dispare gropita rotunda si adanca din obrajorul stang cand mesteca mancarea. Gropita pe care tati al ei a vazut-o la cateva ore dupa nastere....Mie mi-a luat zile de panda atenta sa o vad, lui...i-a zambit din prima. Are gropite in ambii obraji, insa cea din stanga este un deliciu. Tati zice ca le-a mostenit de la mine, eu insa am niste riduri verticale in ambii obraji, cand rad, nici vorba de gropite delicioase asa cum are ea.

Placerea si hotararea cu care isi incaleca bicicleta ei roz. 

Gestul scurt cu care a aruncat cat colo niste pantofi urati cumparati de tati....Tati si-a spalat pacatele, aseara la ora 9 cauta prin Unirii pantofiori mov....I-a adus si am decis sa ii aratam dimineata, altfel ar fi dormit cu ei in picioare! Trebuia sa ii aratam dupa micul dejun, ca n-am mai avut liniste, voia sa mergem pa, a gadi si evident, nu a mai mancat nimic...de nerabdare sa iasa cu pantofii ei. 

Cum ii imbratiseaza piciorul lui tati si ii spune: te besc, tati! Cum canta amandoi.....

Cum cere desene cu Ma-ta i utul (Masa si ursul). Asa pronunta, pe silabe: ma-ta.

Cum ma mangaie si imi spune te besc a iuf i poi (te iubesc pana sus si inapoi). Sau cum ma intreaba ce luam, mami? cand plecam la cumparaturi, urmat de un aaaa, bine mami cu un ton indescriptibil.

Cum danseaza in pat, cu ochii in oglinda, cand eu calc rufe. Cum se bucura cand la rand este ceva de-al ei: ata a mea, mami? 

Placerea cu care bea ceai zilnic, adora ceaiul, bucuria de a fi impreuna cu Vladi, pe care il iubeste, rasul lor galgait cand sar pe canapea sau fac cazemate cu pernele, cearta pe locul din bratele mele sau pe blatul pe care gatesc. Vladi ma ajuta, ii place sa curete morcovi sau sa rupa conopida in buchetele mici, asa ca vrea si ea...

Cum spune yes, yuhuuu cand afla ca mergem toti undeva. Agitatia ei vesela si modul in care ne tot numara-eu, Vadi, tati, mami, toti, pa! Cand era si mai mica, de frica ca ramane acasa, isi strangea toate cele la piept si statea la usa-pantofi, caciulita, haina, tot ce gasea. 

Cum ma studiaza cand ma imbrac....si imi spune cel mai cuminte te besc, mami. Cu un soi de veneratie....O rochie frumoasa o impresioneaza mult...Nu pot pune in cuvinte cum se uita, cum ma admira de sus pana jos, cat de usor atinge rochia si apoi vine sa o imbratisez...

Nu rateaza niciodata ritualul meu de seara-demachiere, crema, spalat pe dinti. De cand era mica, se aseza pe treptele scarii si ma privea, acum  intra cu mine in baie si vrea si ea-apa termala, un pic de crema, face gesturile mele. Nici nu mai stiu/pot sa fiu singura in baie, fara prezenta ei atat de calda, cuminte si curioasa! O anunt-Miru, ma duc sa ma demachiez si ea lasa tot si striga bucuroasa-a io, vin, mami!! (si eu vin, mami). 

Modul in care aplauda cand se termina un videoclip sau desenele sau cand unul dintre noi termina ceva- de ex tot din farfurie sau vasele de spalat-ea e acolo si aplauda si striga bucuroasa: bavooo, mami! Bavoo, Vadii! 

Modul in care ii tremura genele si sufletul de frica vreunui caine care o latra dincolo de gard, dar sta acolo si il priveste, nu fuge, nu se precipita. Asa face si cand ia vreun medicament - tremura, dar are ceva puternic in ea, o determinare si un curaj pe care il iubesc. Infrunta cu tarie, cu ambitie, nu cauta ajutor, nu se pierde. 

Zambetele ei si rasul de iedut pus pe sotii....Nu cunosc alt copil mai vesel si mai nazdravan....

Seara ii trimit la culcare si ei striga pe scari babaaa...coantaa....si eu raspund: stai ca pun eu mana pe tine, care ma striga asa? Baba Cloanta, asa deci! Pun eu mana pe voi! 

Rasetele lor ....le-as pune deoparte, incapsulate, sa nu le uit, sa nu le pierd. Miruna rade din toata inima, galgait, poznas. 

Cat de usor adoarme....Amandoi copiii se culca la 20.30 si se trezesc natural la 7. Vladi insa cere sa fie mangaiat pe spate, sa vorbim despre ce ne-a placut in ziua care a trecut, sa citim povesti....trebuie sa doarma profund ca sa putem pleca de langa el....cu Miruna insa mereu a fost simplu. A fost simplu cu toate...vrea sa faca, pare ca face orice cu placere, cu energie, cu vointa. 

Este o bucurie de copil, un pui de om cald, vesel, plin de energie si lumina. Sunt fericita si recunoscatoare  ca exista.