Scrisori de dragoste

Unul dintre regretele mele-caci am o lista cu regrete, cu lucruri pe care le-as face sau le-as face diferit, este legat de faptul ca nu am pastrat zecile de scrisori de dragoste pe care le-am primit de-a lungul timpului. 

Imi amintesc ca in studentie era indragostit lulea de mine un tip, student la matematica, mai mare cu un an sau doi ca mine. Eu eram in anul I, nu ne cunoastem. Il vedeam ici si colo, insa abia ni se intalneau privirile. 

Intr-o zi, am iesit de la un curs, eram intr-un grup de colegi. Pe hol, rezemat de perete era el, cu un brat plin de lalele colorate. Am tresarit, sunt florile mele preferate si, in timp ce treceam, m-am gandit la norocoasa care le va primi. Doua saptamani mai tarziu, intr-o seara, jucam sah in caminul studentesc cu niste colegi. La plecare, m-am intersectat cu tipul cu lalelele, l-am recunoscut si i-am zambit cu simpatie. Poate zambetul meu l-a incurajat, nu stiu, cert e ca m-a rugat sa raman un minut, vrea sa imi dea ceva de citit. Am primit aproape un top de hartii scrise...toate adresate mie. 

De a doua zi intram in vacanta...Citeam cele mai frumoase si sensibile randuri adresate mie vreodata. Nu stiam cum il cheama (!), insa el stia atatea despre mine...florile acelea fusesera pentru mine! Nu avusese curaj sa ma opreasca. Scria ca apoi statuse pe scarile Universitatii si impartise buchetul de lalele fir cu fir oricarei fete care trecea pe acolo. A fost foarte emotionant sa ajung la episodul cu pricina descris in scrisorile catre mine. Era indragostit de mine de multe luni, imi stia orarul pe de rost, cum beau cafeaua, cate minute am zabovit intr-o librarie, zilele in care eram trista sau fermecatoare in te miri ce rochie. Imi iubea parul ondulat si moale, ochii si mersul.

Citeam si incercam sa imi amintesc-cum arata, cine este, insa eu pur si simplu il remarcasem doar atunci, pe hol, cand tinea lalelele acelea in brate. Vacanta se termina si eu eram terifiata la gandul ca ma intorc la scoala si trebuie sa spun ceva, orice :)) Citisem despre gandurile lui, sentimentele lui, ce iubea la mine, o necunoscuta timida si stearsa, citisem, incantata de talentul lui de scriitor, de parca nu despre mine era vorba. Ma simteam si vulnerabila, expusa-nu stiusem ca pot fi atat de vizibila pentru cineva, ca pot fi cunoscuta atat de bine din afara...

Nu imi amintesc ce ne-am spus cand ne-am revazut. Nu am avut o relatie, desi a mai gravitat in jurul meu o vreme. 

Pur si simplu eram coplesita, sentimentele lui erau prea intense si surprinzatoare, simteam ca nu fac fata la asa ceva. Il chema Dan, nu imi amintesc numele de familie. 

Volumul de mai jos mi-a amintit episodul pe care vi l-am povestit, dar si altele, la fel de sensibile si romantice. 

Un volum care aduna intre copertile sale scrisori de dragoste:


 De la Wolfgang Amadeus Mozart pentru Constanze Mozart 
 De la Franz Kafka pentru Felice Bauer
 De la Francis Scott Fitzgerald pentru Zelda Fitzgerald
 De la Napoleon Bonaparte catre Joséphine
 De la Frida Kahlo pentru Diego Rivera 

si altii, precum Proust, Voltaire, Oscar Wilde etc. 

 P.S. In timp ce-ti scriam ultima pagina a acestei scrisori de dragoste, lacrima dupa lacrima cadeau pe hartie. Dar trebuie sa ma-nveselec – prinde! – un stol de saruturi zboara in juru-mi, minunat, vad o multime imensa! Ha! Ha!... tocmai am prins trei – sunt delicioase! Inca imi poti trimite raspuns la aceasta scrisoare dar trebuie sa o expediezi spre Linz post restant, aceasta este cea mai sigura cale. Cum nu stiu inca daca voi merge la Regensburg nu-ti pot transmite inca nimic definitiv, doar scrie pe plic ca scrisoarea sa fie retinuta pana va fi ridicata.  

Adio, draga si mult iubita mea sotie adorabila; ai grija de sanatatea ta, si nici nu te gandi sa pleci prin oras. Sa-mi scrii si sa-mi spui cum te simti in noua noastra locuinta. Adio, iti trimit un milion de saruturi. 
Mozart catre sotia sa, Constance

(...) "Pe scurt: sanatatea mea abia imi ajunge mie singur, nu este suficienta pentru o casatorie, ca sa nu mai zic pentru o familie. Si totusi cand citesc scrisoarea ta simt ca as putea trece cu vederea si lucrurile ce nu pot fi trecute cu vederea.  Daca as avea raspunsul tau chiar acum ! Si cat de teribil probabil ca te chinui, si cum te silesc, in tacerea camerei tale, sa citesti aceasta scrisoare, cea mai urata scrisoare care a stat vreodata pe masa ta. Sincer, imi dau seama cateodata ca numele tau minunat imi merge la inima ca o rugaciune… "

Franz Kafka catre iubita sa Felice Bauer

scrisorile erotice scrise de Frida catre iubitul sau Joseph Bartoli

„De pe patul meu micuț de suferință mă uitam la linia elegantă a gâtului tău, îți admiram rafinamentul feței, linia umerilor și spatele lat și puternic...și simțeam că dacă nu îmi atingi mâinile, gura, tot corpul meu își va pierde simțurile”, scria Frida.