Practica cu oul de jad

M-am gandit mult la ce fel de femeie imi doresc sa fiu. 

Am cautat modele si gasindu-le, am remarcat ce aveau in comun: pe langa formele lor armonioase, rotunjite, emanau feminitate. Nu acea feminitate adusa de bratari si cercei ori de lungimea parului, ci ceva care izvora din interior. 

Senzualitate sanatoasa, nu incitanta, agresiva si provocatoare, ceva misterios si jucaus, putere si echilibru interior, o inteligenta a corpului care se manifesta liber si stapan, increzator in el insusi. Un corp locuit pe deplin de acea energie eminamente feminina. Nici urma de copil, adolescent ori de masculin in ea. 

In mine sunt urme din copila care am fost. Mai rau de atat, ea chiar apare la suprafata in unele relatii. Exista si urme de masculinitate, pe care caut sa le estompez si sa le sterg. Stiu femei care s-au masculinizat aproape complet atat fizic cat si comportamental-nu vreau asa ceva pentru mine. 

Revendic zi de zi intreaga putere a feminitatii, cu parfumul si misterul ei. Cu ani in urma, credeam ca este suficient sa renunt la parul scurt si la pantaloni. Rochiile si parul mai lung nu sunt insa suficiente, iata, este nevoie de lucru interior, de trezit cu gentilete femeia interioara, astfel incat energia ei sa emane in jur. 

Sunt multe practicile de feminitate care aduc la suprafata esenta feminina. A face dragoste in iubire si pretuire reciproca, a manifesta zi de zi calitati feminine ca acceptarea, blandetea, grija, cultivarea frumosului si a binelui, dansul, petrecerea timpului in propriul trib (cerc) de femei, exercitii precum acesta ori exercitiile cu oul de jad. 

In interviul pe care l-am acordat Georgianei zilele trecute, am povestit despre perceptia propriului corp. Am spus ca este tocita, neexersata. Ei bine, am aflat ca multe femei nu pot simti pur si simplu oul de jad, insa cu timpul, practicand, perceptia se rafineaza si raspunsurile vin. Devenim mai constiente de noi, de corpul nostru, de ceea ce ne comunica. 

Ca o paranteza-azi am fost la un eveniment la care am intalnit chipuri cunoscute. Inainte sa apuc sa dau mana cu o femeie de acolo, corpul meu a raspuns cu mici "zbarleli", contractii neplacute. Nu am avut niciun conflict cu ea, o plac, insa asta nu ajunge-ea nu ma place, chiar daca da mana cu mine si zambeste la salut. Nu as fi stiut asta, daca nu primeam cu cateva secunde inainte de contactul mainilor aceste informatii de la corpul meu. Am vrut sa verific apoi, incercand sa conversez cu ea si imediat au aparut si semne mai evidente-mici grimase, microexpresii faciale, raceala in atitudine etc. Limbajul corpului se invata in timp, prin exercitiu, insa comunicarea cu corpul este cu totul si cu totul altceva: presupune prezenta si o perceptie rafinata. 

Despre oul de jad am citit mult anul trecut. Am si eu unul si il folosesc de cateva luni-obiectivele mele, cand l-am achizitionat, au fost: sa ma simt mai centrata si sa beneficiez de toate efectele sale: glow natural, echilibru, feminitate, tonifiere muschi vaginali, stare de bine, bucurie de viata. Le-am primit? Da. Ori de cate ori il port, am o atitudine jucausa, doar am un secret de care nimeni nu stie, sunt mai indrazneata, mai feminina, am un nivel de vitalitate mai ridicat. 

Ca si bibliografie, recomand cartea Trezirea femeii senzuale, Saida Desilets, site-ul Liei, femeiatrezita.com ori resursele de pe simplitao.ro (practica cu oul de jad este o practica straveche, tao).