Ce citesc vara aceasta

Photo editor Photofunia

Anul acesta, cuvantul de ordine a fost munca. Si apoi cautarea echilibrului, alternarea efortului cu odihna. Si de multe ori odihna a insemnat sa ma uit la filme sau sa stau cu copiii afara in natura. Cand am simtit ca apare si furia, am inteles ca sunt mult prea obosita si e cazul sa ma opresc de tot. Ma trezeam dimineata cu o lista de to do care se derula in mintea mea de cand talpa imi atingea parchetul. O lista care nu se termina niciodata-intinde rufele spalate aseara, pregateste micul dejun, alege hainutele copiilor, fii gata la timp sa iesi pe usa (de multe ori, pana la ora 7 dimineata, eu am deja vreo 7-800 de pasi facuti prin casa). Cand si furia si nemultumirea si-au facut aparitia, am plecat cateva zile in Israel. Mi-am dat seama ca eu, cel putin, nu plec neaparat in locuri noi, cat acolo unde exista pentru mine un strop de iubire. Unde am prieteni cu care sa vorbesc, sa ma plimb, sa iau masa, sa rad pe plaja. Prieteni care ma imbratiseaza si imi spun "ce bine ca esti aici!". 

Ca sa revin la carti-am luat cu mine o carte pe care o doream lejera, de vacanta, captivanta si plina de aventuri, ca suratele ei de dinainte: Conspiratia, de Dan Brown. Speram ca o astfel de carte sa faca timpul petrecut prin aeroport, in timpul zborului ori pe plaja sa fie mai plin si mai savuros. Cartea insa nu mi s-a parut grozava, chiar mai am cateva pagini din ea. O consider, de fapt, cea mai slaba cartea a autorului. 

Tot pe noptiera mai am Casa verde, de Maria Vargas Llosa. Am citit cateva pagini, doar cat sa inteleg ca structura sa este de tip mozaic, complexa, cu multe detalii-pe scurt, nu este o carte de citit oriunde si oricum, asa ca o mai las deoparte pentru zile mai linistite. 

Aseara am comandat cateva carti pe care de-abia le astept. In luna august pun munca pe hold (privilegiul de a fi freelancer) si ma refugiez cu copiii intr-un satuc din Piatra Craiului. Va fi liniste, mult verde, aer curat si racoros, mancare sanatoasa. Voi reveni in septembrie regenerata energetic, hranita pe toate nivelurile. Acolo sper sa citesc zilnic, sa uit de ecrane si listele mele cotidiene cu "de facut". 

Astept urmatoarele carti:

📚 Orasul fetelor, Elisabeth Gilbert

📚 Ruga catre mare, Khaled Hosseini

📚 Frantumaglia. Viata si scrisul meu, Elena Ferrante

📚 A privi si a vedea, Alain de Botton

📚 Overcoming trauma through Yoga. Reclaiming your body, Peter Levine

Sunt curioasa cum se reflecta in Orasul fetelor toate schimbarile prin care Gilbert a trecut in viata sa. Dupa ce a spus Da barbatului intalnit in Bali, a divortat si a inceput o relatie pasionala cu o alta femeie. Rayya Elias, partenera ei, a murit anul trecut. Avea cancer. 

Daca nu ati citit inca nimic semnat Khaled Hosseini, puneti cartile sale pe lista. Nu incepeti in niciun caz cu cea pe care am comandat-o eu, este o carte-lacrima, o carte neagra. Nu ca celelalte ar fi vesele neaparat, dar acest medic american de origine afghana are un har aparte-de a ne introduce in alta cultura cu gratie, cu firesc, cu poezie, cu cruzime- veti fi in poveste inainte sa aveti timp sa reflectati prea mult si povestea va va tine captivi-in cel mai dulce prizonierat, pana la ultima fila. Cititi Vanatorii de zmeie, Splendida cetate a celor o mie de sori, Si muntii au ecou. Ma veti pomeni vara asta, pun pariu :-))

Mai este cineva care nu a auzit de Elena Ferrante? Am citit tetralogia pe nerasuflate. Apoi Iubire amara, iar acum, o data cu aceasta carte, patrund in laboratorul unei scriitoare. Pe scurt, o carte careia nu am putut sa ii rezist. 

"Alcatuita din scrisori, reflectii, eseuri si interviuri intinse pe o perioada de peste 20 de ani, Frantumaglia zugraveste imaginea unica a unei scriitoare dominate de o pasiune nestavilita pentru scris.

In volumul de fata, Ferrante raspunde la multe dintre intrebarile cititorilor ei. De pilda, isi justifica alegerea de a sta deoparte si de a-si lasa cartile sa-si traiasca singure propriile vieti. Descrie reactiile si dilemele pe care le are atunci cand romanele sale sunt adaptate pentru film. Vorbeste despre provocarea de a gasi raspunsuri concise la interviuri. Explica bucuriile si chinurile scrisului, stradania de a crea o poveste doar ca sa descopere ca acea poveste nu e indeajuns de buna. Isi analizeaza relatia cu psihanaliza, cu orasele in care a locuit, cu maternitatea, feminismul si copilaria ca depozitara a amintirilor, impresiilor si fanteziilor noastre cele mai puternice. Rezultatul este un autoportret viu si intim al unei scriitoare in propriu-i laborator artistic.

"E posibil ca Frantumaglia sa fie cel mai experimental text de pana acum al Elenei Ferrante, o luare in raspar a criticii si a mass-mediei: totul ca sa ne arate cat de gresit citim ceea ce citim, cat de nedrept sunt tratate femeile care scriu si cat de nociv opereaza presa." - New Republic"

Intalnirile cu cartile si ideile lui Alain de Botton sunt fecunde, mintea mea se pune in miscare, devine mai creativa, fac legaturi noi, privesc lucrurile si din alte perspective. El combina filozofia cu beletristica si amestecul acesta este ca un fertilizant pentru mintea mea si pentru viata mea interioara. De abia astept sa o citesc!

Ultima combina doua pasiuni mai recente-practica yoga si studiile pe care le intreprind pentru a extinde si adanci tot ceea ce am invatat de cand am inceput proiectul Trupul meu, puterea mea. Am trait ani de zile in capul meu, destul de deconectata de corp. Inca ma conectez si ma deconectez de zeci de ori pe zi, dar incep sa invat sa fiu atenta, mi se rafineaza capacitatea de interoceptie, incep sa iau decizii bune bazandu-ma pe inteligenta corpului. Drumul este plin de satisfactie si de reusite. Viata se traieste in corp, lasa urme in corp, chiar daca noi nu vedem si nu intelegem momentan.

Recomand calduros cursul meu online, pentru a face primii pasi in aceasta calatorie catre noi insine, catre intregire. 

Va doresc tuturor vacante minunate, din care sa reveniti regenerati si sanatosi. 

Ce carte strecurati in bagajul vostru?