Nu am ajuns nici la jumatatea acestui speech, ca in minte imi rasareau tot felul de incidente: anul intai de facultate, un curs de literatura cu un profesor inalt, cu parul alb. Pe banca aveam un ziar, un cotidian. Profesorul s-a apropiat de banca mea, s-a aplecat teatral spre mine si m-a intrebat tare, sa auda toata aula: te-a rugat bunicul, poate, sa ii aduci ziarul? Am ramas fara grai. Zambea malitios si parea ca chiar asteapta un raspuns. Am spus doar ca ziarul este pentru mine, bunicii mei nu mai citesc ziare pe lumea cealalta. Pentru tine, a facut el un gest de dispret. Dar ce poti intelege tu din el?! a continuat el malitios, voit teatral.
As vrea sa cred ca am iesit trantind usa sau ca am stiut sa il infrunt asa cum merita, cu calm, luciditate, inteligenta. Nu imi amintesc nimic, pentru ca posibil, nimic nu s-a intamplat. Privirea, tonul intrebarii, atitudinea…mi-au ramas insa intiparite in minte. A fost primul episod flagrant de care imi amintesc. Avand frate mai mare, am crescut inconjurata de gasca lui, eram obisnuita sa fiu protejata, un exces de protectie chiar, era ca si cum aveam cativa frati mai mari, nu doar unul. Chiar daca Dan nu era in preajma, baietii aveau grija de mine afara la joaca. Nu am simtit pana la acel moment atat de evident discriminarea de gen (cum am aflat acum cativa ani ca se numeste). Sigur ca a existat-fetitele nu merg cu bicicleta printre masini, de ex, dar venea de la oameni dragi si puteam intrezari intentia pozitiva din spate.
Era primul curs cu acel om. Numele lui s-a sters din memoria mea, dar de atunci am inceput sa urmaresc cu atentie cum suntem tratate noi femeile. Cata discriminare (de ex politica preturilor mai mari la produsele pentru femei, plata mai mica pentru servicii similare oferite de barbati si femei etc), cum isi exercita barbatii puterea, cat de diferiti suntem crescuti-tata nu o data mi-a spus ca in casa lui fac ce spune el, in casa sotului meu voi face ce zice sotul meu! Cuvintele lui ma faceau sa ma simt mica, cu o viata fara insemnatate, la discretia barbatilor care au putere de a decide ce sa port, cum, ce sa fac si ce nu. Tata imi interzicea sa imi tund parul scurt, de ex, pe motiv ca alte fetite/femei dau bani la coafor sa il onduleze si eu "il ciumpavesc". Sunt sigura acum ca intentia lui era buna, aveam un par frumos ondulat, castaniu cu reflexe rosiatice, dar modul in care imi transmitea asta ma irita. Este parul meu si eu decid cum il port, spuneam in gand si mergeam la coaforul de la gara unde lucra mama prietenei mele. Scurt, ii spuneam apasat, cu frica deja instalata in trup, caci stiam ca tata va fi manios, va refuza sa imi vorbeasca ori sa ma priveasca zile in sir…..
Nu imi placea cum imi statea cu parul scurt, ma tundeam doar ca sa il invat, oricare ar fi fost consecintele pentru mine, ca eu decid in ce ma priveste.
Feminismul este de multe ori gresit inteles, chiar de catre femei educate care spun: eu nu sunt o feminista, nu am nimic de-a face cu asta. Sau oameni care spun: ce este aia o feminista? sunt nebunele alea care protesteaza fara sutiene pe strada si care nu vor sa devina mame ori sa se epileze? Sau: toate frigidele si uratele sunt feministe, trebuie sa fie si ele ceva.
Nimic mai departe de adevar. Feminismul este o miscare sociala care urmareste dobandirea egalitatii in drepturi a femeilor cu barbatii. Si aceasta egalitate in drepturi este gresit inteleasa, atat de catre femei, cat si de catre barbati. Se refera la drepturi sociale, ca dreptul de a vota, dreptul de a studia etc., dreptul de a trai cu demnitate, fara stereotipuri si etichete lipite, fara a se simti obiectificate, discriminate, discriminate.
Va las acest speech, dar si articolul acesta (compliment sau denigrare? ce zici?) si rugamintea de a citi cartile Mihaelei Miroiu (eu am Nepretuitele femei) ori studiile si articolele din Dilema ale Laurei Grunberg-cele mai puternice voci din Romania pe acest subiect.
Imi cresc fiul cu grija, ii cultiv respectul fata de energia feminina. Imi doresc sa invete sa pretuiasca, sa inteleaga si sa accepte diferentele, sa protejeze fara sa oprime si sa se bucure cu deschidere si incredere de prezenta femeilor in viata lui.
Comentarii