In week-end-ul trecut ne-am masurat cu noi insine pe Cozia-Kogaionon, muntele sfânt al dacilor, urcand din Pausa, intai spre Stanisoara, prin saua La troita si apoi pana sus la cabana Cozia. A doua zi am pornit spre Turnu, pe un traseu lejer. Pozele sunt facute in mare parte pe drumul de intoarcere, pe care eu am fost foarte fericita. Cred ca din cauza luminii.:-)
Las pozele sa vorbeasca. Sunt fotografii facute de un prieten din trupa mea de coconi si jupanese, drumeti voiosi cu totii.
Comentarii
In ziua a doua, am simtit gustul unei cafele, bauta la altitudine si o stare de fericire greu descriptibila in cuvinte, mai ales pe o portiune de drum. Avea o lumina aparte.. de miere filtrata.
Pe curand, poate!
Sunt Mariana, ne-am cunoscut la cursul de la Bucuresti de sapt trecuta. Am intrat pe pagina ta , deoarece mi-ai lipsit :) . A fost foarte placuta compania ta in acele zile de Bucuresti, unde ne-ai impartasit multe lucruri interesante. Iti multumesc. )(
Apropo de aceste poze, sunt minunate acele peisaje. Parca se simte numai privindu-le, aerul curat de munte, acea liniste a naturii... minunat!
Si eu m-am simtit bine la curs!
Iar pe munte.....m-as muta cu totul!