"Întâlnirea dintre două personalităţi este asemănătoare contactului dintre două substanţe chimice: dacă există vreo reacţie, ambele se transformă". (C.G. Jung)

Aș vrea să fiu ca marea. Marea mea, ale cărui valuri le simt uneori în suflet. Alteori, mă zbat la mal și fac ce face toată lumea-lovesc, lovesc, lovesc. Suflet sălbatic.....sălbăticia e bună, îmi spunea un prieten preot, dacă ascunde un suflet bun....Oare?....


Comentarii

astharte a spus…
Draga mea, sufletul tau frumos isi doreste o cale a lui, vrea o lume frumoasa in care sa se manifeste.
Esti dornica sa cuceresti lumea si nu mai ai loc in limitele impuse de planul fizic.
Lasa-ti visele sa devina realitate, pas cu pas, lasa marea salbatica din tine sa cucereasca tarmurile, pas cu pas. Crezi in partea frumoasa a "salbaticiei" din tine! Marea din tine poate va transforma tarmul pe care isi va lasa apele sa zburde...iar tarmul iti va da si tie siguranta, liniste...
Andreea a spus…
Poate ca asa este, insa cum? Asta e intrebarea la care gasesc greu raspunsuri...Cum sa fac?
astharte a spus…
Sincer, nu prea stiu nici eu pentru mine, dar cred ca inima ta, sufletul tau, te pot calauzi sa-ti gasesti si sa-ti implinesti destinul.
Lise Bourbeau spunea in "Asculta-ti corpul, prietenul tau cel mai bun pe Pamant" ca trebuie sa ne lasam supraconstientul sa ne dea "raspunsuri" pentru ca el stie cel mai bine ceea ce e bun sau nu pentru noi.
Oamenii au tendinta de a judeca totul, ca a cauta raspunsuri logice, alese de mintea lor, insa de multe ori inima stie cel mai bine...
astharte a spus…
Acest comentariu a fost eliminat de autor.