La final de 2018, privesc în urmă senină, fără patimă, fără regrete. A fost un an cu de toate, totuși mai multe bune decât rele: în primăvară am adus-o pe lume pe Cucoana Răceală, am contribuit cu un text la cartea Trăiri nespuse-o apariție editorială cu scop caritabil, am muncit mult, mult (de ex., luna decembrie, în care îmi imaginam că voi hiberna cu ceai și lecturi, a adus și o premieră în viața mea de freelancer-o lună zi de zi în sala de curs cu un curs de comunicare în limba germană), am închis cu banii de pe un proiect un card de credit costisitor (pentru că am lucrat mulți ani în sistemul bancar, am avut portofelul plin de carduri de credit), rămânând acum doar cu conturile pfa și personal ING și Revolut Premium (îmi place foarte mult revolut), am fost în vară pentru prima dată într-un concediu la mare în afara țării cu alte familii tinere cu copii mici (ne-am simțit foarte bine, am serbat ziua de naștere a Mirunei departe de casă, iar copiii și acum povestesc despre zilele frumoase petrecute pe plajă), am traversat prin aprilie- martie o perioadă sumbră, violentă care era să dinamiteze viața noastră de familie. De fapt, episodul acesta a fost singurul nor negru, atât de negru ca aproape ne-a întunecat judecata, nu și anul per ansamblu. Nu știu ce a fost-un cumul de oboseală și nemulțumiri, o aliniere ciudată a planetelor. Orice ar fi fost, am avut nevoie de toată înțelepciunea și toată puterea ca să trec peste. Am făcut mulți pași în spate ca să văd cât mai clar cu putință ce se întâmplă și să cântăresc bine lucrurile. Mulți oameni în jur au divorțat anul acesta. Am cunoscut pe cineva zilele trecute-arăta rănit, ca cineva izgonit din paradis. Este destul de greu să digeri un sfârșit, chiar dacă dorit, să fi construit o familie și în câteva clipe să te muți singur și să o iei de la zero…. rămân bucăți mari din tine în urmă…..și vindecarea se face lent și dureros. Am evitat asta, dar m-a costat multă energie, lacrimi, câțiva prieteni și poate ceva compromisuri, care însă au servit unui scop mai înalt.
Ce am învățat din toate astea? Că în relația de cuplu și cu copiii iubirea și blândețea sunt răspunsul. Plus, desigur, capacitatea de a înțelege cum se vede din perspectiva celuilalt ce faci și spui tu. În cartea Orbi semnată Petronela Rotar este ilustrat binișor acest principiu. Mi s-a părut o carte mediocru scrisă, dar onestă și care aduce acest adevăr în prim plan….Să faci asta e un act de curaj și de puternică conștientizare.
Am preferat să repar casa mea, în loc să construiesc una nouă de la zero. Metaforic vorbind.
Din povestea cu Cucoana am învățat că ce e făcut e bine făcut și e bine ca după ce dai drumul lucrurilor să nu mai ai așteptări. Deloc. Să primești senin ce vine, dar să mergi mai departe. Ego-ul meu a suferit o mică inflamare- cât pe ce să mă cred autoare, scriitoare. Nu sunt. Sunt doar o mamă care a avut o idee bună, utilă copiilor și pe care am ales să o dau mai departe.
Am preferat să repar casa mea, în loc să construiesc una nouă de la zero. Metaforic vorbind.
Din povestea cu Cucoana am învățat că ce e făcut e bine făcut și e bine ca după ce dai drumul lucrurilor să nu mai ai așteptări. Deloc. Să primești senin ce vine, dar să mergi mai departe. Ego-ul meu a suferit o mică inflamare- cât pe ce să mă cred autoare, scriitoare. Nu sunt. Sunt doar o mamă care a avut o idee bună, utilă copiilor și pe care am ales să o dau mai departe.
Cărții Trăiri nespuse îi sunt recunoscătoare pentru că acolo am descoperit că semnează ultimul text și talentata Tatiana Țîbuleac. Nu auzisem de ea, a fost o bucurie să o cunosc în acest fel. I-am citit toate cărțile anul acesta și mi-au plăcut tare mult. Este cu adevărat talentată, scrisul ei curge, doare, mușcă, mângâie, uimește.
Din munca mea de anul acesta am învățat că pot câștiga bine făcând lucruri care mă pasionează-am ținut mai multe cursuri, dintre care un curs Trupul meu, puterea mea la palatul Mogoșoaia pentru un client mare, câteva ateliere de comunicare, dar și comunicare în limba germană-cursuri foarte solicitante, provocatoare, dar frumoase dedicate celor care lucrează și interacționează în munca lor cu vorbitori nativi de limbă germană. Nu am mai avut timp de open-uri, poate în 2019.
Am avut mai mulți clienți cu care am lucrat individual, în sesiuni de story coaching-iarăși o sursă de satisfacție imensă.
Am avut mulți oameni în programul online Trupul meu, puterea mea. La un moment dat au fost 11 oameni simultan înscriși în program-un mic record pentru mine. Timp de cinci săptămâni, m-am trezit lunea la 5 dimineața, mi-am pus cafea și am trimis mail-uri ori am răspuns la cele primite. Mult feedback pozitiv, generator de energie și bucurie. Vă mulțumesc, vă știți voi !!
Din munca mea de anul acesta am învățat că pot câștiga bine făcând lucruri care mă pasionează-am ținut mai multe cursuri, dintre care un curs Trupul meu, puterea mea la palatul Mogoșoaia pentru un client mare, câteva ateliere de comunicare, dar și comunicare în limba germană-cursuri foarte solicitante, provocatoare, dar frumoase dedicate celor care lucrează și interacționează în munca lor cu vorbitori nativi de limbă germană. Nu am mai avut timp de open-uri, poate în 2019.
Am avut mai mulți clienți cu care am lucrat individual, în sesiuni de story coaching-iarăși o sursă de satisfacție imensă.
Am avut mulți oameni în programul online Trupul meu, puterea mea. La un moment dat au fost 11 oameni simultan înscriși în program-un mic record pentru mine. Timp de cinci săptămâni, m-am trezit lunea la 5 dimineața, mi-am pus cafea și am trimis mail-uri ori am răspuns la cele primite. Mult feedback pozitiv, generator de energie și bucurie. Vă mulțumesc, vă știți voi !!
Între timp, am finalizat și o formare ca story coach. Începusem studiul cu cineva din Israel, apoi am continuat în varianta online la o universitate din America.
Deși nu am căutat ori urmărit conștient, acum, spre sfârșit de an, am sesizat că aproape nu a trecut ziua fără ca cineva să îmi spună cât de mult îmi mulțumește, ce a însemnat întâlnirea cu mine ori cât de minunată sunt. Este o binecuvântare, nu doar un simplu ego-masaj să ți se spună atât de des că ceea ce faci și mai ales ceea ce ești are sens și frumusețe nu doar pentru tine, ci și pentru alte suflete. Am fost adesea copleșită de frumusețea mesajelor primite!
Fără prieteni nu îmi pot imagina viața. Și eu am privilegiul de a avea aproape prieteni buni. Departe fizic sau aproape, chiar vecini de casă - anul acesta au avut un loc special în inima mea. Fără ei nu reușeam nimic. La nevoie, când greul a fost prea greu de dus singură, ei au fost alături de mine în moduri neașteptate, care mi-au încălzit sufletul. Mă rog pentru ei, să își împlinească visele și să trăiască sănătoși! Tot anul acesta am și plâns mult pentru prietenii mei-unii dintre ei duc niște lupte înspăimântătoare cu boli grave ori adicții costisitoare.
Am reușit să donez sânge pentru prima oară în viața mea. Am fost foarte mândră de mine. Voi dona în continuare, știu acum ce să fac ca să îmi cresc tensiunea prea mică altfel-un mic dejun copios, doua cafele, vreo două prăjituri, un suc și urcat câteva etaje pe scări! :-)
Mi-am făcut cont de instagram și e plăcut acum să privesc pozele care ilustrează anul meu. Reiese destul de clar din imagini că anul meu a gravitat în jurul a trei lucruri-copiii mei, cursuri și cărți.
Nu îmi propun nimic special pentru anul 2019. Am învățat de la fetița mea să las lucrurile să curgă. Când o întreabă cineva ce vrea să îi aducă Moș Nicolae ori Moș Crăciun, ea spune că Moșul știe singur ce să îi aducă, că așa a observat ea în anii trecuți, ca mereu a știut mai bine și totul a fost "atââât de flumos"!
Știu că voi primi tot ceea ce am nevoie, fie sub formă de lecții valoroase, fie sunt forma de daruri și binecuvântări.
Deși nu am căutat ori urmărit conștient, acum, spre sfârșit de an, am sesizat că aproape nu a trecut ziua fără ca cineva să îmi spună cât de mult îmi mulțumește, ce a însemnat întâlnirea cu mine ori cât de minunată sunt. Este o binecuvântare, nu doar un simplu ego-masaj să ți se spună atât de des că ceea ce faci și mai ales ceea ce ești are sens și frumusețe nu doar pentru tine, ci și pentru alte suflete. Am fost adesea copleșită de frumusețea mesajelor primite!
Fără prieteni nu îmi pot imagina viața. Și eu am privilegiul de a avea aproape prieteni buni. Departe fizic sau aproape, chiar vecini de casă - anul acesta au avut un loc special în inima mea. Fără ei nu reușeam nimic. La nevoie, când greul a fost prea greu de dus singură, ei au fost alături de mine în moduri neașteptate, care mi-au încălzit sufletul. Mă rog pentru ei, să își împlinească visele și să trăiască sănătoși! Tot anul acesta am și plâns mult pentru prietenii mei-unii dintre ei duc niște lupte înspăimântătoare cu boli grave ori adicții costisitoare.
Am reușit să donez sânge pentru prima oară în viața mea. Am fost foarte mândră de mine. Voi dona în continuare, știu acum ce să fac ca să îmi cresc tensiunea prea mică altfel-un mic dejun copios, doua cafele, vreo două prăjituri, un suc și urcat câteva etaje pe scări! :-)
Mi-am făcut cont de instagram și e plăcut acum să privesc pozele care ilustrează anul meu. Reiese destul de clar din imagini că anul meu a gravitat în jurul a trei lucruri-copiii mei, cursuri și cărți.
Nu îmi propun nimic special pentru anul 2019. Am învățat de la fetița mea să las lucrurile să curgă. Când o întreabă cineva ce vrea să îi aducă Moș Nicolae ori Moș Crăciun, ea spune că Moșul știe singur ce să îi aducă, că așa a observat ea în anii trecuți, ca mereu a știut mai bine și totul a fost "atââât de flumos"!
Știu că voi primi tot ceea ce am nevoie, fie sub formă de lecții valoroase, fie sunt forma de daruri și binecuvântări.
Am scris o carte pentru copii, Povestea spiridușei Mira și o carte cu povestiri care au pornit de la începuturi oferite de prieteni-Felii de viață dulce-amăruie-nu știu dacă voi găsi o editură interesată, voi vedea în 2019. Povestirile sunt așa, ca un biscuite cu ciocolată lângă o cafea bună. Poate nu au cine știe ce valoare literară, dar sunt plăcute și reconfortant de lecturat. Așa le văd eu, când încerc să mă pun în pielea unui cititor :-)
Nu mai vreau să pun patimă în nimic, doar să fac liniștită ce ține de mine și atât. Îmi doresc și îmi voi petrece timp în continuare cu copiii mei minunați, cu prietenii atât de generoși și de frumoși, cu proiectele care îmi aduc în primul rând satisfacția câștigului cu mai puțin timp investit (lucru la care doar visam când eram angajată full time, cu accent pe visam, căci mulți își doresc o schimbare, dar sunt tributari vechilor povești pe care și le tot spun...) cu yoga acasă și cărți, cu studiul cabalei alături de prieteni din întreaga lume.
Urmează un an către care privesc senină, gata să accept și să îmbrățișez tot ceea ce îmi va aduce.
Let it flow este mantra mea pentru 2019. Ce pot spune cu siguranță este că voi face mereu, mereu lucruri mici, cu dragoste mare, așa cum am învățat de la Maica Tereza.
Sărbători frumoase tuturor!
Nu mai vreau să pun patimă în nimic, doar să fac liniștită ce ține de mine și atât. Îmi doresc și îmi voi petrece timp în continuare cu copiii mei minunați, cu prietenii atât de generoși și de frumoși, cu proiectele care îmi aduc în primul rând satisfacția câștigului cu mai puțin timp investit (lucru la care doar visam când eram angajată full time, cu accent pe visam, căci mulți își doresc o schimbare, dar sunt tributari vechilor povești pe care și le tot spun...) cu yoga acasă și cărți, cu studiul cabalei alături de prieteni din întreaga lume.
Urmează un an către care privesc senină, gata să accept și să îmbrățișez tot ceea ce îmi va aduce.
Let it flow este mantra mea pentru 2019. Ce pot spune cu siguranță este că voi face mereu, mereu lucruri mici, cu dragoste mare, așa cum am învățat de la Maica Tereza.
Sărbători frumoase tuturor!
Comentarii